Home Altele România Magnifică: DESPRE “COMPLEXUL ECONOMIC INTERSTATAL”
România Magnifică: DESPRE “COMPLEXUL ECONOMIC INTERSTATAL” PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Wednesday, 07 February 2018 10:22

Concluzia fundamentală cu care E. B. Valev îşi încheie articolul (“Probleme ale dezvoltării economice a raioanelor dunărene din România, Bulgaria şi U.R.S.S.”, publicat în “Vestnik Moskovskogo Universiteta” nr. 2/1964) publicat de Universitatea din Moscova, cu girul catedrei de geografie economică a ţărilor de democraţie populară, este următoarea:
“ANALIZA situaţiei actuale şi a perspectivelor dezvoltării economiei raioanelor dunărene din România, Bulgaria şi Uniunii Sovietice DEMONSTREAZĂ EXISTENŢA PREMISELOR OBIECTIVE PENTRU FORMAREA ÎN VIITOR A COMPLEXULUI DE PRODUCŢIE INTERSTATAL AL DUNĂRII DE JOS...” (sublinierile noastre).
Aceasta este concluzia finală a întregului articol.
Să facem deci cunoştinţă cu “analiza” efectuată de autor şi să căutăm, ajutaţi de el, respectivele “premise obiective”.
Merită, ăn primul rând, să vedem cum ar arăta “complexul de producţie interstatal” al Dunării de jos, aşa cum şi-l imaginează autorul.
Potrivit hărţilor publicate, rezultă că din România s-ar defalca pentru “complexul interstatal” şase regiuni: Oltenia, Argeş, Bucureşti, Ploieşti, Galaţi şi Dobrogea.
Aceste regiuni reprezintă 42% din suprafaţa totală a ţării, în ele locuieşte 48% din totalul populaţiei noastre.
În întreprinderile şi instituţiile acestor regiuni lucrează 48% din totalul salariaţilor României; întreprinderile industriale de aici dau 48% din producţia globală a ţării; 54% din producţia ei de maşini; 51% din producţia chimică; 86% din producţia de ţiţei şi gaze asociate etc.
Aceste regiuni reprezintă 44,5% din suprafaţa agricolă a ţării şi 31,8% din fondul ei forestier.
Răsfoind un anuar statistic, E. B. Valev ar fi putut constata că aici sunt 49,3% din gospodăriile noastre de stat, 57% din staţiunile de maşini cu 50,6% din tractoarele ţării şi 46,4% din gospodăriile noastre colective. De pe terenurile acestor regiuni ţara noastră a obţinut anul trecut 58,5% din producţia ei de grâu şi 60% din producţia ei de porumb.
E. B. Valev scrie: “… se observă o manifestare concretă a faptului că, în procesul deyvoltării forţelor de producţie ale unor TERITORII LIMITROFE ale ţărilor socialiste, apar o serie de probleme economice comune...”
Nu urmărim să coroborăm entuziasmul eventual al altor susţinători ai “complexelor interstatale”, dar nu se poate să nu-I întrebăm în trecere: oare această noţiune a “teritoriilor limitrofe” nu devine prea largă din moment ce încape în ea, pe nerăsuflate, o jumătate din teritoriul unei ţări?
Desigur, cei care consideră că pe această cale trebuie adâncită colaborarea în cadrul C.A.E.R. ne vor spune, combătând spiritul de “îngustime naţională”, că U.R.S.S. şi Bulgaria ar participa şi ele cu o parte a teritoriului lor de stat la formarea complexului.
Deşi pentru noi nu prezintă nici un fel de interes asemenea argumente, deoarece între atributele suverane ale fiecărui stat socialist este şi acela de a dispune cum doreşte de teritoriul său – şi nu este de competenţa noastră de a ne amesteca în aceste atribute ale altora – totuşi, numai pentru a înţelege şi mai bine noţiunea de “complex interstatal”, să examinăm care ar fi contribuţia comparativă a celor trei ţări la constituirea complexului propus.
Aşadar, România cu jumătate de ţară, Bulgaria cu regiunile din nordul ţării, iar U.R.S.S. cu câteva raioane de lângă Dunăre.
Am încercat să determinăm mai precis, cifric, ce înseamnă aceasta. Potrivit propunerii lui E. B. Valev, “complexul interstatal” al Dunării de jos, ar urma să aibă o suprafaţă de 150000 km² şi o populaţie de 12 milioane de locuitori. Alte amănunte, autorul nu dă; din cauza aceasta, a trebuit ca, pe baza hărţilor sale, să calculăm noi care ar fi contribuţia fiecăreia din cele trei ţări. Dificultăţile unui asemenea calcul fac ca cifrele la care am ajuns şi la care ne vom referi mai jos să aibă, poate, unele inexactităţi de detaliu, pe care vom fi bucuroşi ca prof. Valev să le precizeze. Nu avem însă îndoieli cu privire la ordinul lor de mărime.
Rezultatul la care am ajuns este următorul: din suprafaţa de 150000 km² a “complexului interstatal”, România ar urma să participe cu circa 100000 km² (2/3 din total), Bulgaria cu circa 38000 km² şi U.R.S.S. cu 12000 km².
În ceea ce priveşte populaţia de 12 milioane de locuitori a “complexului”, ea ar arăta aproximativ aşa: 9 milioane din România, în jur de 2 milioane din Bulgaria şi circa 600-700 mii din U.R.S.S.
Cam inegal repartizate sarcinile, vor reflecta unii cititori. Probabil însă că autorul acestui proiect de “complex economic interstatal” a calculat că tocmai aceste proporţii ar fi “obiectiv necesare” pentru “mai raţionala” valorificare a resurselor sistemului mondial socialist.
E. B. Valev subliniază de asemenea că “raionul Dunărea de jos” va atrage tot mai larg şi mai deplin în circuitul economic RESURSELE NATURALE locale, pe care le şi enumeră: petrol, gaze naturale, sare gemă, stuf, resurse hidroenergetice etc.
Care este repartizarea pe ţări a acestor resurse ale proiectatului “complex interstatal al Dunării de jos”?
-       Producţia de petrol, care în 1962 a fost de 10,5 milioane tone, a fost obţinută în întregime din România;
-       Producţia de gaze naturale, care a fost de 1 miliard m³, a fost obţinută în întregime în regiunile din România;
-       Zăcămintele de sare gemă sunt în cantităţi nelimitate în regiunile din România; nu avem cunoştinţe despre astfel de zăcăminte în celelalte părţi ale “complexului”;
-       “întinsele stufărişuri din luncă şi în special din Delta Dunării”, pe care le menţionează E. B. Valev, se împart astfel: pe teritoriul românesc al Deltei, 250000 ha, din care 120000 ha suprafaţă stuficolă exploatabilă; pe teritoriul U.R.S.S. 30000 ha, din care urmează a fi puse în exploatare 19000 ha;
-       La “marea cantitate de energie electrică” ce ar putea fi obţinută prin utilizarea posibilităţilor pe care le oferă “Dunărea cu uriaşele ei resurse de apă”, contribuţia ţărilor ar fi: România 72%, Bulgaria 21%, U.R.S.S. 7%.
Pentru a fi compleţi, ar trebui, desigur, ca după această repartiţie a resurselor de materii prime pe ţări, să cercetăm şi contribuţia celor trei parteneri, egali în drepturi, la alcătuirea “fondurilor material-productive”, care, pe bună dreptate, îl preocupă şi pe autor, - deoarece tocmai cu ele urmează a fi puse în valoare resursele “complexului interstatal”.
Din nefericire, nu dispunem de datele privind fondurile material-productive de la Reni, Bolgrad şi Ismail şi nici privitor la cele din nordul Bulgariei, spre a le compara cu capacităţile de producţie existente sau în construcţie din regiunile Oltenia, Argeş, Bucureşti (inclusiv Capitala ţării şi cel mai mare centru industrial al ei), Ploieşti, Galaţi şi Dobrogea. Presupunem că E. B. Valev ar putea da detalii în această privinţă, pentru ca să putem avea o imagine compltă în legătură cu posibilităţile noi care s+ar deschide valorificării zăcămintelor noastre de petrol, gaze naturale şi sare, a stfufului şi energiei Dunării, Oltului etc. prin fondurile material-productive din celelalte părţi ale complexului.
Aceasta ar fi deci, schematic, configuraţia “complexului”, părţile de teritorii şi resurse economice cu care fiecare dintre cele trei ţări ar contribui la crearea lui.
...
Nu ne interesează mobilurile personale care l-au îndemnat pe E. B. Valev să-şi scrie articolul. Însă, obiectiv, proiectul “complexului interstatal al Dunării de jos” reprezintă mai mult decât o încercare de ştirbire a suveranităţii naţionale a unui stat socialist, egal în drepturi cu toate celelate state socialiste; mai mult decât o imixtiune directă în treburile interne al R. P. Române şi decât o propunere de a despuia de unele atribute ale suveranităţii sale. Acesta este un proiect de încălcare a integrităţii teritoriale a României, de dezmembrare a unităşii sale naţionale şi de stat.
Dar, aşa cum am menţionat la începutul articolului, unii economişti din ţările prietene propun să se elaboreze nu numai câteva “complexe interstatale”, ci o reţea de complexe.
Nu cunoaştem încă celelalte asemenea complexe care ar intra în “reţea”, dar ne întrebăm: după ce jumătate din teritoriul României este propus pentru “complexul Dunării de jos“ , celelalte părţi ale României în care complex ear putea fi incluse?
Ce consecinţe ar avea faptul, dacă am presupune, prin absurd, că s-ar putea găsi nişte oameni rupţi de popor, de sentimentul patriotic, de fidelitate faţă de marxism-leninism şi faţă de adevăratele interese ale lagărului socialist – care să accepte includerea ţării într-o asemenea “reţea”? România ar fi lichidată ca stat, iar poporul român ca naţiune – prin simple mijloace administrative, cu justificări “economice”, în numele unor considerente de pseudo marxism-leninism”.

CONCEPŢII POTRIVNICE PRINCIPIILOR DE BAZĂ ALE RELAŢIILOR ECONOMICE DINTRE ŢĂRILE SOCIALISTE
DESPRE “COMPLEXUL ECONOMIC INTERSTATAL”, ÎN GENERAL, ŞI DESPRE CONCRETIZAREA LUI “DUNĂREANĂ“, ÎN SPECIAL

Articol redacţional apărut în “Viaţa economică”, nr. 24 (43) din 12 iunie 1964
Autor COSTIN MURGESCU

ANEXA

PROBLEMELE DEZVOLTĂRII ECONOMICE A RAIOANELOR DUNĂRENE DIN ROMÂNIA, BULGARIA ŞI U.R.S.S.

Autor E. .B. VALEV

Articol apărut în revista Universităţii “V. M. Lomonosov” din Moscova, “Vestnik Moskovskogo Universiteta”, nr. 2/1964, seria “Gheografia” şi reprodus integral împreună cu cele două hărţi, care-l însoţesc, în “Viaţa economică” anul II, nr. 24 (43).

Costin Murgescu (n. 27 octombrie 1919, Râmnicu Sărat, judeţul interbelic Râmnicu-Sărat - d. 30 august 1989,Bucureşti) a fost un diplomat, economist, geopolitician, specialist în globalizare român, membru corespondent al Academiei Române, directorul institutului de Economie Mondială din Bucureşti.

 

Add comment


Security code
Refresh

Sondaj

Ce părere aveţi despre acest site ?
 

Cine este online

We have 400 guests online

Statistici Site

  • 3705 registered
  • 0 today
  • 0 this week
  • 196 this month
  • Last: GkadmirFlum
Ulti Clocks content

Reclama Dvs

Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.

Site Gazduit De

armand-productions3

 


feed-image Feed Entries

Poemul din metrou