Home Altele Paul LEIBOVICI: HOLOCAUSTULÎN ARTA PLASTICĂ
Paul LEIBOVICI: HOLOCAUSTULÎN ARTA PLASTICĂ PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Saturday, 10 February 2018 12:46

 

                                                                                                         

Holocaustul

- Nouă litere

Asta-i tot

Bărbaţi, femei, copii,

Un norod

Lacrimi-fluvii, mări

Necontenite despărţiri

Necunoscute istorii

Cărţi şi memorii

Încă nerăsfoite

Suflete zvârcolite.

O perioadă grea, zdruncinătoare, în care au fost omorâţi şase milioane!Oameni din toate categoriile, artişti plastici, scriitori, compozitori şi intelectuali din multiplele domenii!Această perioadă formează un capitol al istoriei umane. Consider de a fii obligatoriu de cunoscut, predat şi învăţat, la diversele nivele intelectuale, în perioada studiilor şi apoi.Arta plastică, prin multiplele ei faţete, are diverse posibilităţi desen, grafică, pictură, sculptură, caricatură...Artiştii plastici, şi nu numai ei, cetăţenii de pe cuprinsul globului rămas însângerat, sunt îngroziţi de cele ce s-au petrecut, de crudităţile inimaginative care au avut loc, de orgiile prin care au trecut colegii lor: artiştii plastici ai acelor vremuri.

Cuvintele sunt adesea uscate şi suntem obligaţi să punem în funcţie imaginaţia. Nu întotdeauna scriitorul sau conferenţiarul găseşte cuvintele cele mai potrivite care pot influenţa asupra sensibilităţii noastre.

Arta plastică are mai mari şi mai diferite posibilităţi. Artiştii plastici de pe întregul glob au fost zguduiţi de tragicele evenimente din acea perioadă şi găsesc chiar în aceste zile – după peste şaptezeci de ani - moduri de exprimare originale.Deasemenea unele muzee, galerii păstrează în colecţiile lor adevărate opere de artă a unor plasticieni care au fost martori autentici.Prigoana şi ameninţările i-au găsit pe unii în perioada copilăriei sau a tinereţii. Maşinăria groazei, bine întocmită şi peridiciozată în cele mai mici amănunte a înghiţit încet, încet bunicii, părinţii şi fraţii.O parte din artiştii plastici pe care-i prezint au fost ei însuşi martori oculari ai acelor vremuri. Ei au văzut moartea, camerele de gazare şi celulele orgiilor. Unii, au dat expresie momentelor trăite în preajma deportării, a vagoanelor de transport. Numeroşi au fost cei care nu au mai apucat să coboare, găsindu-şi locul de veci în vreo toloacă. Alţii, au schiţat aspecte din lagărele morţii cu mijloace primitive care le-au avut la îndemână –în zilele şi nopţile urgiei negre, pe hârtia de ziar, sau de împachetat, găsită undeva în mediul înconjurător.Trăirea în mijlocul acestui infern, mărturii autentice a fiecăruia din plasticienii pe care intenţionez să vi-i prezint.Numeroasele creaţii artistice mărturisesc, la persoana întâia, intensele trăiri, expresiile zguduitoare – dar de o mare valoare istorică şi nu mai puţin artistică.

Miriam Novitch, o membră a unui kibutz, Moridei Ha'Ghetaot, din nordul Israelului, s-a pornit de una singură spre meleagurile sângerate ale Europei. Întâlnirea cu Katzinelsohn - mărturiseşte Miriam - m-a determinat să-mi închin restul vieţii operei de a salva lucrările plastice a celor care şi-au dat viaţa în suferinţe. Miriam a pornit pe acest drum, în scopul salvării operelor de artă când încă accesul spre lagărele morţii din Germania, Cehoslovacia, sau Polonia întâmpina nenumărate oprelişti.

Victimele genocidului - cei rămaşi în viaţă, încă, îi puteai găsi pe drumuri, dezorientaţi. Încotro?!Spre locurile de unde au fost dezţeleniţi cu forţa, sau spre meleaguri necunoscute?

Miriam Novitch hotărâse să străbată cu piciorul lagăr după lagăr. Să-i încurajeze pe cei rămaşi în viaţă, să le dea o mână de prim-ajutor...Pe pământuri unde duhoarea rău mirositoare a cadavrelor încă nu se împrăştiase, printre gunoaiele din preajma, adăposturilor primitive... unde şi-au dus traiul oropsitele femei, care în acele clipe încă îşi mai căutau bărbaţii goniţi spre alte câmpuri de muncă obligatorie.

Miriam, pe căile necunoscute, care duceau spre lagărele, nu de mult părăsite de umbrele omeneşti; prin spaţiile în care mai dominau rămăşiţele violate, însângerate; printre hârburile murdare, a găsit numeroase schiţe, desene, mărturii concrete a unor adevărate opere de artă, creaţiile unor artişti plastici, a căror, hrană sufletească erau acele schiţe, desene cu care-şi alinau fiinţa. Ei au pictat şi aspecte ale naturii, desene satirice-ceea ce le-a ajutat să –şi vindece într-o mică măsură rănile sufleteşti şi fizice.

Aceste victime, după aprecierea unor specialişti, au lăsat în urma lor în jur de 30 000 de lucrări plastice de genuri diferite. Colecţie care stă drept mărturie a catastrofei, Holocaustului.Novitch mi-a măturisit, nu sunt artistă plastică", dar mi-am dat seama că acele petece de hârtie pe care se aflau desene sunt mărturia vie a unor creatori. Le-am adunat cu grijă, şi le-am adus cu mine la kibutz.

Însuşi kibutz-ul în anii aceea îşi căuta un drum propriu spre dezvoltare. Unii dintre cei care, nu de mult erau eliberaţi din lagăre, şi-au găsit un pat de odihnă, o porţie de mâncare caldă, integrându-se în noua, viaţă a kibutz-ului. Căutam, prin anii aceia lucrări originale a unor plasticieni care până nu de mult au suferit amarele ponegriri, supravieţuitori a ghetourilor, a câmpurilor de exterminare, a holocaustului.

Vom putea admira la Muzeul kibutz-ului Moridei ha'Ghetaot opere a lui MAX von DAN, artist olandez care a fost internat în lagărul de la Drancy, apoi şi-a găsit moartea, internat fiind în lagărul Sobibor. Cele patru picturi ale artistului i-au fost încredinţate de soţia lui Max.Datorită lui Miriam-acestei femei curajoase, noi putem admira-aprecia lucrările lui WALTER SPITZER-grafician, executat, în primele zile de după eliberarea din lagăr.Creaţiile lui LURIA ESTER, Subjugarea"-prezintă femeile oropsite din lagăr, O tânără din lagăr", Stâlpii cu sârmele ghimpate", Bănci, scaune, bucăţi de mobilă", „Înfometaţii" (serialul, Schiţe").

HALINA OLOMUCKA-supravieţuitoarea lagărelor Maidanek, Birkenau, Auschwitz, Rodensbik. A rămas în viaţă, datorită talentului de portretistă-pe care l-au descoperit însuşi ofiţerii lagărelor. Printre portrete citez:Două figuri", Feţe din Ghetto". „Gospodina şi fiicele".OSIAS HOFSTAETTER. Locul său de muncă a fost la minele de cărbuni. A schiţatCărbunarii", Liniile ferate", „Vecinul de baracă". ISIS KISCHA, Vedere din lagăr",Barăcile de după gardul de sârmă ghimpată".ISIS KISCHKA a fost în lagărul Drancy. Tot în acest lagăr a suferit şi AIZIC FEDER dela care a rămas în colecţie: „Femeia cu tava"- grafică.În GhetoulTEREZIN"au fost deţinuţi 88.196 de persoane. Menţionez doar câteva nume de artişti plastici, printre care MALVINA SCHALKOVA care ne-a lăsat lucrareaCazarmă din Terezin", Baraca din Terezin", ş.a.

DinGhetoul din Varşovia" au fost găsite numeroase schiţe, lucrări în cărbune a lui HALINA OLOMUCKA.O remarcabilă lucrare, foarte reprezentativă a lagărului Mauthausen, este aceea a lui ALDO CARPI, prin excelenţă grafică, Prizonierul evreu".ARNOLD DAGAN, născut la Cernăuţi; a fost internat în lagărele din Transnistria.JEHUDA BACON, a fost un tânăr artist care a suferit în lagărul de la Auschwitz, dar care peste ani a ajuns în Israel, devenind profesor la Facultatea de Artă PlasticăBetzalel". Dintre multiplele grafituri menţionez: „Tărgile morţii", Cu blidul la coadă".

Miriam Novitch a menţionat un număr de peste 500 de lucrări plastice pe care le-a salvat şi se află la Muzeul kibutz-uluiMoridei ha'GHETAOT.Selecţia pe care am făcut-o în materialul de faţă se bazează doar pe artă celor pe care am avut prilejul să o expun -în prima expoziţie, Arta Holocaustuluiorganizată! Lucrările acestor artiştii plastici-supravieţuitorii marei catastrofe numite „Holocaust", le-am expus în calitate de prim curator al GalerieiBeit Eli"din Aschelon şi apoi la Muzeului Bibliei din TelAviv.

Miriam Novici, în timpul vieţii a editat două volume în care descrie artiştii plastici (parte supravieţuitori) şi le prezintă lucrările.Este vorba de Resistenza Spirituale" (1979), cuvântul introductiv fiind semnat de Moshe Alom, fost ambasador al Israelului. Un al doilea volumSpirituale Resistants" (1981) cuprinde reproducerile operelor de artă ale artiştilor plastici, eroi ai Holocaustului şi o prezentare a lagărelor şi a artiştilor.

----------------------

 

Add comment


Security code
Refresh

Sondaj

Ce părere aveţi despre acest site ?
 

Cine este online

We have 363 guests online

Statistici Site

  • 3705 registered
  • 0 today
  • 0 this week
  • 299 this month
  • Last: GkadmirFlum
Ulti Clocks content

Reclama Dvs

Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.

Site Gazduit De

armand-productions3

 


feed-image Feed Entries

Poemul din metrou