Home Altele Ion PACHIA-TATOMIRESCU: 18 Reviste de cultură / literatură în cronica de iarnă (2012-2013)
Ion PACHIA-TATOMIRESCU: 18 Reviste de cultură / literatură în cronica de iarnă (2012-2013) PDF Print E-mail
User Rating: / 3
PoorBest 
Written by Emilia Danescu   
Wednesday, 06 March 2013 00:51

Prof. dr. Ion PACHIA-TATOMIRESCU

 

18 reviste de cultură / literatură în cronica de iarnă (2012 – 2013)

 

Cuprins:

  1. 1.Agero (Stuttgart / Germania, ISSN 2069 – 3397; redactor-şef: Lucian Hetco), săptămâna a 9-a / 17 – 23 februarie 2013.
  2. 2.Cafeneaua literară (Piteşti, ISSN 1086 – 2366; director: Virgil Diaconu, redactor-şef: Marian Barbu), anul X, nr 8 (115) / august, nr. 10 (117) octombrie şi nr. 11 (118) / noiembrie 2012.
  3. 3.Cenaclul de la Păltiniş (Sibiu, ISSN 2066 – 7957; redactor-şef: Valentin Leahu; secretar general de redacţie: Ovidiu Calborean), anul IV, nr. 26 /septembrie 2012.
  4. 4.Contraatac (Adjud, ISSN 1841 – 4907; director / redactor-şef: Adrian Botez), anul XII, nr. 27 /decembrie 2011; anul XIII, nr. 28 / mai 2012, nr. 29 / noiembrie 2012.
  5. 5.Cugetul (Craiova, ISSN 1844 – 329X; redactor-şef: Grigore-Marian Dobreanu, redactor-şef adjunct: Constantin Brânzan), anul V, nr. 20 / octombrie – decembrie 2012; anul VI, nr. 21 / ianuarie – martie 2013.
  6. 6.Destine Literare (Montrèal / Canada, ISSN 1916 – 0623; director: Alexandru Cetăţeanu, redactor-şef: Eliza Ghinea, redactor-şef adjunct: Maia Cristea Vieru; secretar general de redacţie: Ion Anton Datcu), anul V, nr. 28 – 29 / martie – aprilie 2012, nr. 30 – 33 / mai – august 2012, nr. 34 – 37 / septembrie – decembrie 2012.
  7. 7.Jurnal liber (Winnipeg-Manitoba / Canada; director: Corneliu Florea – e-mail: This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it ), nr. 53 / vară, 2012.
  8. 8.Lamura (Craiova, ISSN 1583 – 1981; director fondator: Dan Lupescu, director: Ovidiu Ghidirmic; redactor-şef: Marian Barbu), anul XI (serie nouă), nr. 111 – 126 / iulie 2011 – martie 2012.
  9. 9.Lumina (Panciova / Serbia, YU ISSN 0350 – 4174; redactor-şef: Ioan Baba), anul LXV, nr. 1, nr. 2, nr. 3 şi nr. 4 / 2012.
  10. 10.Lumină Lină / Gracious Light (New York, ISSN 1086 – 2366; director: Theodor Damian, redactor-şef: Mihaela Albu, redactor-şef adjunct: M. N. Rusu; secretar general de redacţie: Claudia Damian), anul XVIII, nr. 1 / ianuarie – martie, 2013.
  11. 11.Noua Provincia Corvina (Hunedoara, ISSN 1841 – 4498; director fondator / redactor-şef: Eugen Evu, redactor-şef adjunct / „redactor coordonator“: Ion Urda), anul XVI, nr. 61 – 62 / 2012) / Almanah-2012.
  12. 12.Noul Literator (Craiova, ISSN 2069 – 3397; redactor-şef: Nicolae Petre Vrânceanu, redactor-şef adjunct: Florin Logreşteanu; secretar general de redacţie: Virgil Dumitrescu), anul III, nr. 6 / martie 2012, nr. 7 / iunie 2012, nr. 8 / septembrie 2012, nr. 9 / decembrie 2012.
  13. 13.Oglinda literară (Focşani, ISSN 1583 – 1647; redactor-şef: Gheorghe Andrei Neagu, redactor-şef adjunct: Gabriel Funica), anul XII, nr. 134 / februarie 2013.
  14. 14.Orient latin (Timişoara, ISSN 1453 – 1488; redactor-şef: Ilie Chelariu), anul XIX, nr. 4 / 2012.
  15. 15.Orizont (Timişoara, ISSN 0030 – 560X; redactor-şef: Mircea Mihăieş; redactor-şef adjunct: Cornel Ungureanu; secretar general de redacţie: Adriana Babeţi), anul XXIV, nr. 10 (1561), nr. 11 (1562) şi nr. 12 (1563).
  16. 16.Poezia (Iaşi, ISSN 1582 – 0890; director fondator: Cassian Maria Spiridon, secretar general de redacţie: Marius Chelaru), anul XVIII, nr. 4 / 62 – iarnă, 2012.
  17. 17.Regatul Cuvâtului (Craiova, ISSN 2247 – 9716; director / redactor-şef: Nicolae N. Negulescu, redactor-şef adj. Daniela Sitar Tăut, secretar general de redacţie: Cezarina Adamescu), anul III, nr. 13 / ianuarie 2013.
  18. 18.Vatra veche (Târgu-Mureş, ISSN 2066 – 0952; redactor-şef: Nicolae Băciuţ, redactor-şef adj. Valentin Marica), anul V, nr. 2 (50) / februarie 2013.

 

*

* * *

*

 

 

Agero (Stuttgart / Germania, ISSN 2069 – 3397; redactor-şef: Lucian Hetco), săptămâna a 9-a / 17 – 23 februarie 2013, este una dintre cele mai importante reviste online de limbă valahă, „cu cinci mii de citititori, zilnic“, din America, peste Eurasia, până-n Australia. Într-o varietate „mereu-îndimineţită“ de rubrici (Actualitatea – germană, valahă etc. –, Analize si comentarii, Istorie, Jurnalism, Lingvistică, Poezie, Prezentare de carte etc.), un cuprins bogat, diversificat, profesionist-jurnalistic şi, uneori, chiar academic, sau universitar, cultivând o aleasă cunoaştere a interacţiunii orizonturilor ştiinţific şi metaforic, putându-se, totodată, mândri şi cu o veridică, înaltă ţinută morală / deontologică (pentru care militează „pe toate fronturile“ şi „fără frontiere“, îndeosebi, în ultimul deceniu, neobositul ei redactor-şef), de la sfera politică, la cea culturală / civilizatorie, de „ultimă oră“, se relevă şi în ediţia celei de-a noua săptămâni a anului 2013: Atentat la Naţiunea Română, de Ion Măldărescu; Solemnitatea ignoranţei – Eseurile de la Stuttgart II (Ed. Herald, 2012); Secuimea, altceva decât problema belgiană sau cea rusească, de Iulian Chivu (articol cu „focalizare“ într-o realitate pilduitoare: „Nu mă îndoiesc că ungurilor din secuime, la Moscova, li s-ar spune tranşant: Poporul rus nu admite niciun favor minorităţilor. Acestea trebuie să respecte Rusia, pe ruşi şi legile. Cine reclamă discriminări este invitat să părăsească imediat Rusia. Nu Rusia are nevoie de minorităţi, ci ele au nevoie de Rusia. Ori condiţia secuilor din România nu este totuna cu cea a minorităţilor din Rusia. Dar nu este identică nici cu aceea a flamanzilor sau a valonilor din Belgia. [...] Însă direcţia în care împing lucrurile ungurii din secuime capătă reflexe iredentiste care pot duce la pusee naţionaliste, mai ales că din ţinutul secuiesc românii au fost determinaţi sub diferite forme să plece, iar ceea ce se vrea a fi nevinovată autonomie culturală aduce prin excese intolerabile atingere statului naţional român de care acesta trebuie să aibă ştiinţă şi să dispună măsuri energice de autoprotecţie, aşa încât românul să se simtă în Covasna şi Harghita ca în Dolj sau ca în Tulcea, iar soluţiile dispuse să fie în acord cu principiile europene comunitare spre a fi scutite de orice controverse.“); Românii şi bulgarii, ţapi ispăşitori într-o ceartă germană, de Dani Rockhoff; Traian Băsescu la Roma-2013, de dr. Viorel Roman; Umbre mărunte şi măreţe în Cetatea Clujului de altădată, de Ioana D. Hares; Man-debil Mitläufer, HoRoPa şi paralele românilor, de Ion Măldărescu; Secvenţe lămuritoare. Matia / Matei, de dr. Tiberiu Ciobanu; Aici, în Fractalia, de Eugen Evu; Rădăcinile limbii române (III), de Vasile Duma; Vin soldaţii, de Maria Diana Popescu (din care spicuim: «Comisia Europeană nu renunţă la poziţia „pe loc repaus” faţă de disputele „made în Ungaria”, semn că rolul comisiei este al unui taraf de urechişti, care ar avea mai mult succes pe marginea şanţului, aplaudat de nişte nuntaşi tămâiaţi. Unde le scapă linia melodică, improvizează, fiecare după cum îl taie vocea, pentru că dirijorii, la rândul lor, alţi urechişti preocupaţi să intoneze propriul imn, ignoră faptul că un stat suveran, naţional şi unitar, nu poate avea două limbi oficiale şi două drapele. Rămâne ca şi rromii să ceară acelaşi lucru şi uite-aşa reuşim să scriem cele mai ruşinoase pagini ale istoriei postdecembriste! Ar fi bine ca ambele tabere să calmeze reacţiile disproporţionate. Deşi agentul loviturii de stat din 1989 îl pune la zid pe tânărul premier, tonul său diplomatic rămâne echilibrat şi în interesul României.»); Sfântul Papă şi păcătosul Băsescu, de Corneliu Leu; Politica externă şi de securitate comună a Uniunii Europene – P.E.S.C., de dr. Valeriu Tudor; Dramatica epopee valahă, de prof. dr. Adrian Botez; Dumitru Toma – «Sitarul străveziu»..., de Dumitru Velea; Profil de preot basarabean: părintele Vlad Mihăilă, de Ştefan Plugaru; Cotidianul „Adevărul“ a deschis o dezbatere: „Ce facem cu România?“, de Corneliu Florea; Poemul se naşte în ieslea durerii, de Constantin Stancu; Câţi dintre români au habar de ceea ce mănâncă?, de George Petrovai; Aprindeţi lumina în Ţară, de Maria Diana Popescu; Olga Greceanu şi Părintele Arsenie Boca, de Isabela Vasiliu-Scraba; Fructuoasa complicitate deontologică, de Maria Diana Popescu; Viziuni ortodoxe, de dr. Viorel Roman; Neagoe Basarab – Anteu al panromânităţii şi ortodoxiei la 1512, de Simona Ștefania Lupescu şi Dan Lupescu; În locul cinematografului „Patria”, gosoşeria „Haşotti”, de Grid Modorcea; etc.

 

 

Cafeneaua literară (Piteşti, ISSN 1086 – 2366; director: Virgil Diaconu, redactor-şef: Marian Barbu), anul X, prin numerele 8 (115) / august, 10 (117) / octombrie şi 11 (118) / noiembrie 2012, în afară de exemplara „siluetă“ color-tipografică de „câmp alb cu clasicele oi negre“, în afară de calitatea poemelor – „ieşită din comuna piteşteană“ în spaţiul naţional-european (inclusiv cele din suplimentele 75, 77 şi 78, semnate de: Ion Chichere, Daniel Corbu, Ion Cristofor, Eugen Evu, Cristina Onofre, Alexandru Petria, Costin Tănăsescu, Viorel Tăutan, Diana Trandafir ş. a.), a prozei (Alexandru Şerban Bucescu, Al. Jurcan, Iulian Moreanu ş. a.), ori a eseurilor, a referinţelor critice (de Mioara Bahna, Virgil Diaconu, Ştefan Ion Ghilimescu, Cătălin Grigore, Maria Niţu, Denisa Popescu, Adrian Dinu Rachieru, Radu Voinescu ş. a.) etc., surprind, mai ales, distinsul receptor, şi printr-o incitantă „anchetă a Cafenelei...“, având în obiectiv poezia postmodernă „asediată“ din opt direcţii interogatoare propuse de directorul mensualului (1. modernism şi generaţe / „valuri“ ’80, ’90, 2000; 2. postmodernismul cărtărescian şi sincronismul; 3. lămurirea conceptului de poezie postmodernistă; 4. „Cenaclul de luni“ şi postmodernismul; 5. „poezia optzecistă“ ca „principal sistem de referinţă“; 6. Muşina şi optzecismul; 7. postmodernismul văzut în 1991 de la Stuttgart şi 8. poezia în care crezi şi Guvernul Literar Postmodern), anchetă la care participă şi se evidenţiază – cu notabile contribuţii – scriitori din toate ariile geografic-literare ale Valahimii: Ionel Bota («Sincronizarea e o batistă deja umezită de lacrimile crocodililor care au avut grijă să se traducă, prin benevolenta reciprocitate – reciprocitatea avantajelor, una din maladiile de caracter postdecembrist –, în limbile de circulaţie. Ca să livrezi un concept lovinescian din cultura noastră interbelică şi să-l asociezi voinţei de universalitate, azi nu este nici optzecism, nici chiar sincronism, este individualism, ba chiar unul de joasă speţă. [...] Credem în poezia făcută de poeţi.» – 115, p. 9), Remus Giorgioni («Textul trebuie să re-devină operă, să iasă din zona nediferenţiată, gri, a mixturii de genuri şi specii» – 115, p. 10), Gh. Mocuţa («Pentru mine, experienţa scriiturii postmoderne e tot atât de importantă şi firească precum cea modernă [...] Stăruinţa în postmodernism, adică obsesia, ţine de o modă, poe de o parte, iar pe de alta de nişte complexe...» – 115, p. 12), Lucian Vasiliu («Ca şi alte vocabule – mai vechi sau mai recente –, postmodernismul este o noţiune, o convenţie, mereu în aşezare, reaşezare... [...] Cea mai nepotrivită „sincronizare“ a fost cea cu Moscova proletcultistă...» – 115, p. 14), Valeria Manta Tăicuţu («Generaţia 80 a ajuns la cârma literaturii române. [...] Ne caracterizează defazarea [...] Nu cred în poezia postmodernistă. Nu cred în -isme. Cred în poezie pur şi simplu...» – 115, p. 15 sq.), Octavian Doclin («Din moment ce cuvântului modern i s-a adăugat prefixul post-, este obligatoriu să definim întâi ce este modernismul – în cazul nostru în poezie. Nu sunt critic literar, dar din câte şi din ce am citit, am observat că mulţi se învârt în jurul cozii... modernismului, scremându-se să dea o definiţie postmodernismului, fără a reuşi [...] ...din moment ce cred doar în modernism, nu şi în post-..., nu pot constata o criză a ceva ce nu există» – 115, p. 18), Constantin Trandafir («Cei ce se revendică, sus şi tare, „postmoderni“ sunt veleitarii notorii [...] Cred în poezia-poezie, neîngrădită în „isme“. Care produce emoţie estetică, nu psihofiziologică...» – 117, p. 8 / p. 10), Liviu Antonesei («Eu am mari dificultăţi să înţeleg ce înţeleg respectivii autori – ba chiar şi teoreticienii străini din care se inspiră – ce anume vor să spună termenii post-modernitate, post-modernist, post-modernism. [...] mie îmi place pur şi simplu poezia bună, dincolo de epoci, curente, stiluri sau generaţii...» – 117, p. 10 sq.), Daniel Dăian («...Dar nu pot să corelez întregul poetic la o singură generaţie statutară» – 117, p. 13), Ştefan Ion Ghilimescu («Sfârşitul postmodernismului – concept cultural pe care mulţi îl resping de plano – a fost prorocit / anunţat încă de la apariţia lui, adică, după cum a fost cazul, şi în anii ’40, ’50 !, şi în anii ’60, şi în anii ’80, şi, tot aşa, până de curând... [...] Postmodernismul românesc nu se reduce numai la optzecismul aşa-zis acreditat, istoric ori „oficial“. El rezistă şi e valabil încă la ora de faţă mai ales graţie marginalilor şi refuzaţilor istoriilor literare canonice şi oficioase...» – 117, p. 17), Radu Cange («Tam-tamul care se face pe marginea generaţiei optzeciste mi se pare uneori fals şi chiar caraghios» – 117, p. 19), Daniel Săuca («căutarea cu orice preţ a postmodernismului cred că este inoportună [...]. Cred în poezia bună [...]. Nu există un „guvern literar postmodern“» – 117, p. 20), Alex. Ştefănescu («Scriitorii care s-au afirmat în anii ’80 ai secolului trecut nu sunt nici pe departe cei mai valoroşi din istoria literaturii noastre. Postmodernismul lor este un modernism palid, lipsit de forţă expresivă. Textele scrise de ei, lansate cu atâta zgomot – un adevărat vacarm – sunt astăzi inactive din punct de vedere estetic.» – 118, p. 2), Călin Vlasie («Poezia nu trebuie să fie judecată cu concepte specifice contabilităţii» – 118, p. 5), Liviu Ioan Stoiciu («Despre sincronizare. Azi n-avem cu cine să ne sincronizăm, mă tem că poezia română poate să dea lecţii inclusiv Occidentului» – 118, p. 6), Theodor Codreanu («Denumirea aceasta de postmodernism, care este foarte generoasă, în felul ei, printr-o ambiguitate exemplară, a devenit însă şi orgoliu blazonard al unui fenomen narcisiac de grup, asumat de aşa-numita generaţie ’80, cu prelungire la următoarele două „promoţii“, care însă şi-au luat libertăţile cuibărite în ambiguitatea termenului şi au adus poezia în pragul dispariţiei prin obsesiile pornografice şi scatofile.[...] Iar Guvernul Literar Postmodern poate dormi în linişte. Nu-l va deranja nimeni.» – 118, p. 6 sq.), Ilie Chelariu («Frumos spus „poeţi oficiali“... În postmodernism e mult mai greu să faci clasamente, să realizezi liste temeinice. [...] Stăpânii şi arendaţii vin şi pleacă, literatura rămâne. Acum, aproape toată lumea e postmodernă. Se poate vorbi de poezie la tonă – o găseşti pe internet la fiecare pas, dar există şi poezie care înseamnă literatură. Aici situaţia e mai complicată...» – 118, p. 8 sq.), Mircea Bârsilă («Poezia are şi ea bolile sale. De unele dintre ele nu poate să scape uşor. Mă întreb dacă nu cumva şi postmodernismul, ca oricare alt curent literar, nu are bolile şi vulnerabilităţile sale.» – 118, p. 9), Paul Aretzu («Fiecare curent îşi are „postmodernismul“ lui. fără îndoială că, prin saturaţie cu valori contestatare sau minore, se va reveni, printr-o nouă insurgenţă, la culturalitate, manierism, estetism.» – 118, p. 12), Gelu Dorian («Mai întâi, postmodernismul românesc s-a născut pe epavele celui consacrat pe la mijlocul deceniului şase în America, în alt domeniu decât în cel literar, arhitectura de exemplu, preluat apoi de culturile active şi vii ale Europei, în pas cu ceea ce era de continuat într-o astfel de nouă mişcare a ideilor. [...] Peste postmodernism, tot aerul modernit-tradiţional, însă cel inovator, specific literaturii române, a dominat...» – 118, p. 14.), Ion Lazu («Poeţii valabili ai postmodernismului sunt de luat în seamă nu pentru ceea ce îi uneşte, ci prin ceea ce le diferenţiază vocea lirică. „Guvernul literar postmodern“ nu a susţinut şi nu va susţine vreodată decât în mod nominal propria producţie poetică.» – 118, p. 17), Robert Şerban («...poeţi postmoderni pot fi cam toţi cei ce au publicat după 1975 – 1980» – 118, p. 18), Adrian Munteanu («În practică, indiferent de adeziuni şi convingeri, fiecare creator scrie conform structurii sale interioare» – 118, p. 20), Corneliu Antoniu («Se scrie mult şi prost; şi fără rigoare. Iar o bună parte din critica literară promovează exact o astfel de literatură ! [...] O critică lamentabilă, cu staif, dar anevoioasă şi arămie, suficientă, ca la unii postmodernişti din rezervaţia aproape epuizată a optzeciştilor.» – 118, p. 21) ş. a.

 

 

Cenaclul de la Păltiniş (Sibiu, ISSN 2066 – 7957; redactor-şef: Valentin Leahu; secretar general de redacţie: Ovidiu Calborean), anul IV, nr. 26 /septembrie 2012, „revistă lunară de cultură şi civilizaţie“, publică interesante eseuri închinate lui I. L. Caragiale (1852 – 1912): Anii Caragiale, de Silviu Guga, Turmentaţie, de Valentin Leahu, Ştefan Bănulescu în căutarea lui I. L. Caragiale, de Ioan Radu Văcărescu, I. L. Caragiale. Tatonări euphorioniste, de Dragoş Varga (la rubricile Editoriale şi Eseu, pp. 3 – 5); poezie de calitate semnează Sorin Lucaci (p. 15), Felix Romescu (ce debutează cu micropoeme-haiku – în clasicul tipar japonez: Foşnetul verii / prin iarba paşilor mei, / descântă iar, ori „sărite“ nu departe de trunchiul-tipar: Roiuri de noapte / umblă în stele, / mustul etern doar ambră; De Sânziene / în miez de noapte, pleoapa de jar / a lunii etc. – p. 20), Ioan Gligor Stopiţa (ce surprinde la „autostop“ chiar pe celebrul erou mirceaivănescian, Mopete – p. 21), Daniel Dăian (p. 26), Marian Dragomir (p. 26), Ioan Vintilă Fintiş (p. 27); elevate cronici de întâmpinare scriu Octavian Mihalcea (la volumul Ioanei Greceanu, «Fragment dintr-un viu», 2012) şi Ioan Evu (la volumul lui Ioan Barb, «Babilon», 2011).

 

 

Contraatac (Adjud, ISSN 1841 – 4907; director / redactor-şef: prof. dr. Adrian Botez) este o semestrială «revistă de educaţie, cultură, literatură şi atitudine, pentru elevi şi profesori, îndreptată împotriva prostului-gust, imposturii şi agresiunii imoral-artistice», ce apare de-aproape un deceniu şi jumătate, sub egida Colegiului Tehnic „Gheorghe Balş“ din Adjud-Vrancea. Şi ultimele trei numere ale revistei Contraatac – nr. 27 / decembrie 2011 (anul XII; pagini A-4: 143), nr. 28 / mai 2012 (anul XIII; pagini A-4: 159), nr. 29 / noiembrie 2012 (pagini A-4: 157) – îmi certifică nu numai o neasemuită „învolburare“ / „erupţie“ spirituală a îngeruiţilor Carpaţi de Oriental-Curbură, ci şi angajarea unor naţionale zboruri de Pegaşi „hergheluiţi“, strategic („de contra-atac“) şi cu multă măiestrie, de directorul / redactorul-şef, prof. dr. Adrian Botez, cel ce, cu multă diplomaţie reuşeşte să atragă destoinici colaboratori, şi de pe toate reliefurile neuronale din Ţară (dr. A. Tuluş – din Galaţi, Corneliu Leu – din Bucureşti, George Anca – tot din Capitală, Eugen Evu – din Hunedoara, Constantin Stancu – din Haţeg, Dan Brudaşcu – din Cluj-Napoca, Gabriela Pachia – din Timişoara, Nicolae N. Negulescu – din Craiova), ori de pe continentul nostru (Baki Ymeri – din Albania, Valeriu D. Popovici-Ursu – din Franţa), dar şi dintre reliefurile de cuget valahofon de pe alte continente (Ionuţ Caragea şi George Filip – din Canada, Vavila Popovici – din Statele Unite ale Americii, Ioan Miclău – din Australia). În cele trei numere de pe anii XII şi XIII – în afară de cele consacrate „poeziei oaspeţilor planetari“ / „poeziei liceenilor condeieri adjudeni“, „didacticii noi“ etc. – se remarcă efortul / bucuria redactorului-şef în „permanenţa“, „ordinea“ / „cristalizarea“ rubricilor: aniversări / comemorări (în nr. 27 / 2011: «Centenar Tudor Vladimirescu [...] la 190 de ani de la Revoluţia din 1821»; «...Nicolae Iorga, 1871 – 1940», «Fănuş Neagu, 1932 – 2011»; «Părintele A. Făgeţeanu, 1912 – 2011»; în nr. 29 / 2012: «Cristea Sandu Timoc», «Romulus Vulpescu»), Interviuri „Contraatac“ (în nr. 27 / 2011: «Constantin Stancu şi Constantin Marafet, în dialog»; în nr. 28: «Se impune o „dictatură a virtuţii“» – interviu acordat de Maria Diana Popescu), cronici / recenzii (de Adrian Botez, Cătălin Mocanu, Constantin Stancu ş. a.), traduceri (Gabriela Pachia, Baki Ymeri Voka ş. a.), Ultima oră / ultima oară (rubrică susţinută cu înalt spirit justiţiar / polemic de Adrian Botez: «Călcătorii de Constituţie şi făcătorii de sfinţi», în nr. 27, pp. 130 – 137; «Trădare, nesimţire, prostie, ticăloşie... sau, din toate, câte ceva ? Cerem pedeapsa cu moartea, cel puţin pentru trădarea de Ţară», în nr. 28 / 2012, pp. 145 –155; «Misiune sacră şi neamul metafizic. Românii „traianici“ şi românii „aurelianici“», în nr. 29, pp 148 – 151), Revista revistelor culturale etc.    

 

 

Cugetul (Craiova, ISSN 1844 – 329X; redactor-şef: Grigore-Marian Dobreanu, redactor-şef adjunct: Constantin Brânzan), anul V, nr. 20 / octombrie – decembrie 2012, este o «revistă a Cenaclului Epigramiştilor Olteni», ce dovedeşte că „speciile satirico-umoristice“ (epigrama, epitaful, parodia etc.) – chiar dacă sunt pe post de „Cenuşăreasă a Literaturii“ – încă îşi mai păstrează jarul polivalent şi ard destul de bine, nu provincial, ci înalt-naţional; pentru că, de pildă, în numărul 20 / 2012, număr ilustrat de celebri caricaturişti (Nicolae Petrescu-Găină, Gabriel Bratu ş. a.), semnează nu numai valoroşi epigramişti olteni, ci din toată Dacia: Corin Bianu (din Bucureşti), Ionel Iacob Bencei (din Timişoara), I. L. Caragiale (Ploieşti, 1 februarie 1852 – 9 iunie 1912, Berlin), Gh. Constantinescu (din Braşov), George Corbu (din Bucureşti), Mihai Danielescu (din Ploieşti), Ana Drăgoianu (din Ţânţăreni-Filiaşi), Geo Filiş (din Târgu-Jiu), Petru Ioan Gârda (din Cluj-Napoca), Petre Gigea-Gorun (din Craiova), Nicolae Mihu (din Sibiu), Nicolae Nicolae (din Caransebeş), Dan Norea (din Constanţa), George Petrone (din Iaşi), Efim Tarlapan (din Chişinău) ş. a. Sfera valoric-estetică a epigramei sporeşte considerabil şi în primul trimestru al prezentului an, prin Cugetul (anul VI, nr. 21 / ianuarie – martie 2013) cel mai „proaspăt“, din care spicuim (pentru distinsul nostru receptor): «Respectiv, orice domniţă / Ce-a greşit în pas de seară / Doctor Bimbo o „tratează“ / Şi o face iar fecioară.» (Ion Pribeagu, 1887 – 1971); «De azi încolo n-o să-l mai iubesc… / Dar când îi văd privirile păgâne / Şi zâmbetul copilăresc, / Mă jur că n-o să-l mai iubesc – de mâne!» (Otilia Cazimir); «Limbi străine multe sunt – / Ca bordeie si-obiceie. / Unică pe-acest pământ / Este limba de femeie.» (Elis Râpeanu); «Pământul s-ar fi dus, hainul, / De-a berbeleacu’ vorba ceea, / De n-ar fi fost pe lume vinul, / Tutunul, dracul şi femeia.» (Al. O. Teodoreanu-Păstorel); «Când a vrut Mefistofel / Să te-aducă în ispită, / I-ai zâmbit şi-ntr-o clipită / Tu l-ai ispitit pe el.» (George Corbu); «La locul de veci al unui dentist: Răposat-a întru Domnul / Şi-ngropat sub brazda humii, / Liniştit îşi face somnul / C-a scăpat de gura lumii.» (Mircea Ionescu-Quintus); «Geminae frontis…: Lui George Gârda (1879 – 1948), versificator în dialectul bănăţean, căruia i se atribuie paternitatea zicalei: „Tăt Bănatu-i fruncea…!“: Zis-a George Gârda: „Tăt Bănatu-i fruncea…!“ – / Şi fu adevărul valabil atuncea… / Privind prin istorii, cercetând profund, / „Fruncea“ de pe-atuncea / devenit-a fund…» (IPT, p. 34) etc.

 

 

Destine Literare (Montrèal / Canada, ISSN 1916 – 0623; director: Alexandru Cetăţeanu, redactor-şef: Eliza Ghinea, redactor-şef adjunct: Maia Cristea Vieru; secretar general de redacţie: Ion Anton Datcu), anul V, nr. 28 – 29 / martie – aprilie 2012, nr. 30 – 33 / mai – august 2012, nr. 34 – 37 / septembrie – decembrie 2012. De la umbră de arţar din flamurile Canadei, ori, iarna, de la umbră de alb urs din Cercul Polar de Nord, primim Destine Literare, o interesantă şi valoroasă revistă de cultură editată de Asociaţia Canadiană a Scriitorilor Români. Directorul revistei, Alexandru Cetăţeanu (autor al unor interesante articole de fond: «Dentişi şi căţei la McCormic în Chicago»– nr 28 – 29; «Mesajul care a schimbat omenirea» – în nr. 34 – 37 etc.), veritabil „diplomat / strateg cultural“, a reuşit să consteleze în aria spirituală a Destinelor Literare nu numai „floarea“ scriitorimii valahofone din Canada, ci şi numeroşi scriitori valoroşi din România, încât periodicul din Montrèal pare a fi „arteziană“ ce iveşte un curcubeu de suflet, de Logos, peste Atlantic, până în Cogaionul (Muntele Gugu) din Dacia / România. Şi în cele trei numere ale revistei canadiene, Destine Literare, aflate sub lupa noastră, semnează literatură de respiraţie naţional-intercontinentală: poeţii Dan Lupescu, Theodor Răpan, Beatrice Silvia Sorescu, Mariana Zavati-Gardner ş. a.; prozatorii Corneliu Florea, Corina Haiduc-Luca, Eugen Panciu ş. a.; publiciştii / criticii / eseiştii: Marian Barbu, Nicolae Bălaşa, Adrian Botez, Elena Buică, Eugen Evu, Gh. Glodeanu, Mircea Radu Iacoban, Corneliu Leu, Octavian Lupu, Nicolae Melinescu, Ştefan Lucian Mureşanu, Tudor Nedelcea, Ion Pachia-Tatomirescu, Florentin Popescu, Viorel Roman, Sorin Roşca Stănescu, George Voica ş. a. Notabile sunt şi aforismele publicate în fiecare număr de Sorin Cerin, cum, de altfel, şi paginile consacrate literaturii altor spaţii lingvistice (William Marr – U.S.A., Kae Morii – Japonia, Harrison Forbes – U.S.A.).

 

 

Jurnal liber (Winnipeg-Manitoba / Canada; director: Corneliu Florea – e-mail: This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it ), nr. 53 / vară, 2012. De vreo trei decenii ştiu că umblă nu numai prin ariile Daciei-Mumă (România, Republica Moldova etc.), ci şi în aproape tot spaţiul valahofon, din Americi şi până-n Australia, un trimestrial, Jurnal liber („de observaţii, informaţii şi comentarii“), redactat în întregime de medicul / publicistul Corneliu Florea (pe numele-i adevărat, Dumitru Pădeanu), polemist / pamfletar de forţă, „de putere argheziană“, s-ar putea spune fără greş, un ales / înalt spirit justiţiar, întotdeauna atent la cele ce se petrec în Patrie, la durerile Patriei; e „un îndorurat fără frontiere“ de-al său multimilenar-vitregit de istorii Neam Pelasg > Valah. În numărul 53 al Jurnalului liber este publicat un sfâşietor şi bine-documentat reportaj despre România şi Roşia Montană (pp. 3 – 35, cu vectorizatoarele titluri de capitole / subcapitole: România – tandreţea mea, Şi io am fost la Roşia Montană, În drum spre Roşia Montană, O istorie unică a aurului din Munţii Apuseni, Roşia montană – 2012, Roşia Montană împinsă pe marginea prăpastiei de gabrieleni, Credinţă în forţele noastre, împotrivire unită, reuşită şi Din nou la Roşia Montană); încă din primele rânduri, suntem înştiinţaţi că reportajul în discuţie se relevă drept rodul străbaterii a peste şapte mii de kilometri pe drumurile Ţării Noastre: «M-am întors din România, după ce am făcut 7211 kilometri pe drumurile ei. M-am încărcat de imagini şi idei. Imagini frumoase de admirat şi imagini dezolante ale dezordinii, murdăriei, nepăsării.» (p. 2).

 

 

Lamura (Craiova, ISSN 1583 – 1981; director fondator: Dan Lupescu, director: Ovidiu Ghidirmic; redactor-şef: Marian Barbu), anul XI (serie nouă), nr. 111 – 126 / iulie 2011 – martie 2012. Ca de obicei, şi cea mai recentă apariţie – cea din anul 2012 – a „revistei europene de cultură şi educaţie“, Lamura, se distinge printr-o ţinută tipografică „imperială“, cu grafică / iconografie „de înaltă clasă“ („picto-obiecte, colaje“ de Mihail Trifan, desene de Aurora Speranţa Cernitu, fotografii de Remus Badea, Dan Lupescu ş. a.), cu bogăţie de rubrici (Bornă în timp, Repere culturale, Axis Mundi, In memoriam, Holograme în zorii mileniului, Singur în Balcania, Geniul compozitorului / Muzeul Naţional Enescu, Spiritul Olteniei, Summa cum laudae, Festival internaţional, Târgul de carte Gaudeamus, Efectul de piramidă, Patrimoniu istoric, Spirit european, Constelaţia Lyrei,Patrimoniu numismatic, Recurs la memorie, Craiovean la Căminul Artei, Patrimoniu eclezial, Un Om în Agora, Labirint literar, Tezaure umane, Troiţă în Cer, Biografii înlăcrimate, Un mileniu înaintea Sumerului, Apel la normalitate, Congres XX Astra, Euroregiunea Dunărea 21, Destine răstignite etc.), cu articole / studii de talie universitar-academică: Universul mito-poetic eminescian, de prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, Lucian Blaga şi fundamentele unei morfologii a culturii, I, de prof. dr. Marian Didu, Problematica identăţii în romanuleuropean interbelic, de prof. dr. Georgiana Căliman, Medalion: Al. Piru, de Simona-Ştefania Lupescu, Bănia în Ţara Românească, IV, de acad. Ştefan Ştefănescu; ş/ a. / etc. La aniversarea unui deceniu de existenţă a noii serii a Lamurei, prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic ne încredinţează: «Am preluat numele vechii publicaţii pentru rezonanţele şi semnificaţiile sale cu totul aparte, speciale, ce desemnează partea cea mai curată şi cea mai pură a lucrurilor, chintesenţa lor, cu alte cuvinte. Lamura rămâne cel mai frumos nume de publicaţie românească. Termenul de lamură, ce provine de la latinescul lamina, este un arhaism, astăzi ieşit din uz, dar care se adevereşte un termen foarte viu pentru cultură. Lamura este o revistă de cultură, în sensul cel mai larg al cuvântului, cu un program maiorescian, limpede formulat şi de la început declarat. Lamura este o publicaţie de atitudine, ce nu face concesii nonvalorilor şi imposturii şi care şi-a propus să apere marile valori ale culturii noastre, care au format, din păcate, ţinta atacurilor unor denigratori şi veleitari în ultima vreme. Revista noastră, sintetic vorbind, este o lamură a spiritului românesc. Trăim, poate, cele mai vitrege şi mai neprielnice vremuri pentru cultură. Niciodată, parcă, dezinteresul faţă de cultură n-a fost mai mare ca astăzi. Şi, ceea ce este mai grav, acest dezinteres faţă de cultură pare că s-a cam oficializat. Statul se degrevează de orice obligaţie faţă de cultură, care a rămas în seama unor entuziaşti, grupuri, asociaţii, fundaţii, cărora le pasă de soarta valorilor naţionale. În aceste condiţii, a scoate o publicaţie culturală devine un act de un veritabil eroism. Epoca noastră este o epocă de decadenţă şi epigonism, în care se conturează, de fapt, în ultimă instanţă, două Românii, una efemeră şi politicianistă, superficială şi aculturală, cea a potentaţilor zilei, ce dispreţuieşte valorile culturale, dintr-un straniu secret complex de inferioritate şi alta perenă şi profundă, cea a intelectualilor şi oamenilor de cultură autentici, predestinată să dăinuiască în timp şi să aibă un cuvânt decisiv în viitor. Acestei Românii, a valorilor spirituale majore şi durabile, i se adresează şi revista Lamura.

 

 

Lumina (Panciova / Serbia, YU ISSN 0350 – 4174; redactor-şef: Ioan Baba), anul LXV, nr. 1, nr. 2, nr. 3 şi nr. 4 / 2012. Frumoasa, trimetriala „revistă de literatură, artă şi cultură transfrontalieră“, Lumina, cu apariţie neîntreruptă, de la fondarea, în urmă cu 65 de ani, la 12 ianuarie 1947, la Vârşeţ-Serbia, de marele poet european Vasile / Vasko Popa, susţinut de membrii Cercului Literar „Lumina“ (înfiinţat la Coştei, în anul 1946), cerc din care se relevă, din 11 august 2006 încoace, „transfrontalier“, Cercul Lumina – Honoris Causa, încântă Distinsul Receptor, şi prin cele patru numere apărute în anul 2012, respectând rubricaţia deja tradiţională: Editorial, „Istorie literară, eseu“, „Meridiane, paralele, transfrontaliere“, „Prezentări, semnale, lecturi“, Rememorări, Cercetări şi „Lumina – fasciculă“. Secţiunile de poezie sunt susţinute de poeţi „de talie europeană“: Vasile / Vasko Popa, Nichita Stănescu, Ion Miloş, Slavco Almăjan, Ioan Flora, Leonida Lari, Ioan Baba, Ion Pachia-Tatomirescu ş. a.; o menţiune specială pentru nr. 4 / 2012: pe paginile 7 – 28, Mihai Eminescu este prezent cu un substanbţial ciclu de capodopere, în valahă şi în engleză (excepţionala versiune în limba lui Shakespeare se datorează anglicistei Gabriela Pachia). Articole, studii, eseuri de ţinută universitară semnează: prof. dr. Th. Codreanu, Elegii paradoxiste (nr. 1, pp. 43 – 49), Realism liric / epic într-o tragedie a ţărănimii valahe „în 36 de tablouri“ (nr. 1, pp. 58 – 62), de prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu, dr. Catinca Agache, Eminescu şi chestiunea Basarabiei (nr. 2, pp. 70 – 85), dr. Tudor Nedelcea, Basarabia în viziunea lui Eminescu (nr. 2, pp. 86 – 96). De remarcat este şi faptul că nr. 3 / 2012, în întregime este dedicat Zilelor revistei „Lumina“ : 1947 – 2012, număr aniversar cu editorial-jurnalul sărbătorii semnat de Ioan Baba: „Lumina“ la Alibunar, Întâlnirile colocviale de la Fântâna Fetei, Spectacol multimedial în amfiteatrul arhiplin de la Vârşeţ, Prezenţă vie, Scriitorii la sediul comunei Vârşeţ, Momente memoriale la Coştei, Simpozionul „«Lumina» şi literatura română prin prisme europene“ (pp. 3 – 26), cu articolul lui Slavco Almăjan, Tendinţe, personaje, memorie culturală (pp. 34 – 38), cu două studii de prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu: Paradoxismul lui Vasile / Vasko Popa în poemul din 16 decembrie 1947, „La masă cu tristeţea“ (pp. 39 – 43) şi De la „greşirea cerului“ la paradoxism ontologic în poezia lui Vasile / Vasko Popa şi a lui N. Stănescu (pp. 44 – 48); mai semnează în nr. 3 / 2012: prof. univ. dr. Mariana Dan, prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru, acad. Mihai Cimpoi ş. a.

 

  

Lumină Lină / Gracious Light (New York, ISSN 1086 – 2366; director: Theodor Damian, redactor-şef: Mihaela Albu, redactor-şef adjunct: M. N. Rusu; secretar general de redacţie: Claudia Damian), anul XVIII, nr. 1 / ianuarie – martie, 2013. În primul număr din 2013 al admirabilei reviste newyorkeze „de spiritualitate şi cultură românească“, Lumină Lină / Gracious Light, la rubrica Teologie, aflăm articolul de fond, Fiul şi fratele, de pr. prof. dr. Theodor Damian; la rubrica de Studii semnează: Viorel Ioan Vârlan („Visarion Puiu – Mitropolit al Bucovinei...“), Marcel Miron, Liviu Ioan Stoiciu, Mihaela Albu şi Mariana Pândaru; la rubrica Eseu avem bucuria de a reîntâlni semnătura lui Cassian Maria Spiridon, evident, după O trecere prin vămile văzduhului dantesc; rubrica Eminesciana găzduieşte câteva incandescente semnături de circuit euro-american: Theodor Codreanu (Creştinismul eminescian), Lucia Olaru Nenati, Eugen Evu şi Nicolae Băciuţ; interesante pagini de Proză semnează Gheorghe Neagu, Mihai Miron şi Lucreţia Andronic; rubrica de Cărţi în Agora este susţinută de criticii literari Gh. Grigurcu, M. N. Rusu, Vasile Andru, Ion Pachia-Tatomirescu, Mihaela Malea Stroe, Daniela Gîfu ş. a.

 

 

Noua Provincia Corvina (Hunedoara, ISSN 1841 – 4498; director fondator / redactor-şef: Eugen Evu, redactor-şef adjunct / „redactor coordonator“: Ion Urda), anul XVI, nr. 61 – 62 / 2012) / Almanah-2012. De-aproape două decenii, „revista de ariergardă culturală sub egida morală a Uniunii Scriitorilor din România“, Noua Provincia Corvina, datorată inimosului poet, Eugen Evu, şi Asociaţiei Cultural-Umanitare şi Ştiinţifice „Provincia Corvina“ din Hunedoara, produce nu fum, ci aleasă hrană spirituală pentru întregul spaţiu cogaionic şi corvinesc, după cum se certifică şi prin nr. 61 – 62 / 2012, ce se deschide cu un editorial itinerant, Scrisoare-n pragul lui 2012, de Lucian Hetco, şi care continuă cu dialoguri incitante – Convorbiri cu Eugen Evu despre condiţia scriitorului (pp. 8 – 12), cu Hermeneia: mic îndrumar bibliografic – addenda cu trimiteri la un studiu, de prof. dr. Adrian Botez, cu Biblioteca de pământ – vestigii daco-romane la Hunedoara: Castelul Corvinilor, de Romulus Vasile Ioan, cu trei cronici de Lucian Gruia (la volumul «Linişte redusă la tăcere», 2011, de Mircea Petean; la romanul «O noapte cât o mie de nopţi», 2011, de Horia Bădescu; şi la «Eminescu – mitografii ale dacoromânităţii», 2011, de Zenovie Cârlugea), ori cu nenumărate grupaje de veritabil, înalt lirism, sub semnăturile poeţilor: Sali Bashota, Horia Bădescu, Mircea Ciobanu, Th. Damian, Ion Davideanu, Eugen Evu, Ion Horea, Cezar Ivănescu, Ileana Mălăncioiu, Nichita Stănescu, Ilarie Voronca ş. a. „Noua Provincia Corvina“ – Almanah-2012 adaugă corolei de lirism de altitudine alte nume de referinţă ale poeziei valahe contemporane – Virgil Diaconu, Silviu Guga, Lucian Hetco, Ion Mircea, Ion Pachia-Tatomirescu, Aurel Pantea, Ion Scorobete, Alexandru Sfârlea, Damian Ureche, Romulus Vulpescu ş. a. Diversitate, bogăţie de articole, cronici, recenzii etc. se relevă şi sub alte semnături de marcă: Neagu Djuvara (Despre naţie şi minorităţi – p. 194 sq.), Anton Dumitriu (Kali Yuga... – p. 55 sq.), Corneliu Florea (...stau pe marginea tumultului omenesc – p. 63), Victor Nicolae (Tezaurul regali – p. 195 sq.), Marcel Petrişor (Scriitori hunedoreni – p. 68), Tatiana Radu (Minuni contemporane. Enigmele de la Cernobâl...– p. 199 sq.), Daniela Sitar-Tăut, Victoria Covalciuc, Giovanni Formaggio, Felicia Gabriela Sundari, Ştefan Doru Dăncuş, Edith Munteanu, Ion Urda ş. a.

 

 

Noul Literator (Craiova, ISSN 2069 – 3397; redactor-şef: Nicolae Petre Vrânceanu, redactor-şef adjunct: Florin Logreşteanu; secretar general de redacţie: Virgil Dumitrescu), anul III / 2012: nr. 6 / martie, nr. 7 / iunie, nr. 8 / septembrie şi nr. 9 / decembrie. Importantă revistă de „cultură – artă – literatură“ din spaţiul spiritual al Alutuaniei > Olteniei / Băniei, fireşte, într-o bine temperată descendenţă macedonskiană, Noul Literator, are ştiinţa măiastră a solemnizării „deschiderilor“ ce marchează o „imperioasă direcţie“ – de mărţişor, cu poezii din volumul de Versuri inedite (Craiova, 2002), de Marin Sorescu («De-ţi culci urechea jos s-aude / Cum firul ierbii-ncet, prin tină / iese afară spre lumină. // Mâine, pe ramurile ude, / Vor sta, sub adierea lină / Mugurii mari, cât nişte dude.»; * * * «Deschide-ţi şi tu uşa încăperii / Să intre caldă raza primăverii, / O, suflete al meu, şi ia aminte, // Căci ea alungă pasărea durerii / Şi, la sărutul tău fierbinte, / Cresc florile speranţei pe morminte.» – nr. 6, p. 1); de cireşar, cu semnalarea înaltului spirit al istoriei re-Unirii Daciei, printr-o cronică (semnată de prof. univ. dr. Cezar Avram, director al Institutului de Cercetări Socio-Umane, „C. S. Nicolăescu-Plopşor“ al Academiei Române, şi de Nicolae Petre Vrânceanu), la volumul lui Ştefan Grigorescu, Căpitanii lui Mihai Viteazul (Bucureşti, Editura Univers Ştiinţific, 2011; nr. 7, pp. 1 – 3); de răpciune, cu un impresionant articol, din iunie 1991, închinat de Marin Sorescu marelui conducător-pandur al Revoluţiei din 1821, Tudor Vladimirescu (Tudor Vladimirescu şi literatura stării de urgenţă – nr. 8, pp. 1 – 3); şi de ler-undrea, cu un fragment – cinci eclatante strofe – din imnul revoluţionar-paşoptist, Deşteptarea României, de Vasile Alecsandri (imn ce trebuie urgent să fie reintrodus spre studiu în manualele şcolare de Limba şi Literatura Valahă „pentru Liceele de Toate Profilurile“, imn ce trebuie să fie fredonat, nu schimbat mereu, după cum bat sinistrele viscole ale istoriilor trecute, prezente, viitoare): Libertatea-n faţa lumii a aprins un mândru soare, / Ş-acum neamurile toate către dânsul aţintesc / Ca un cârd de vulturi ageri ce cu-aripi mântuitoare / Se cerc vesel ca să zboare / Către soarele ceresc ! // Numai tu, popor române, să zci veşnic în orbire ? / Numai tu să fii nevrednic de-acest timp reformator ? / Numai tu să nu iei parte la obşteasca înfrăţire, / la obşteasca fericire, / La obştescul viitor? (nr 9, p. 1). În cele patru numere ale revistei – din obiectivul nostru –, subliniem că există şi, ca model de cultivare, stă: valoroasă poezie semnată de: Ioana Dinulescu, Ioan Lascu, Virgil Dumitrescu, Dan Lupescu, George Popescu, Spiridon Popescu, Grigore Vieru, Nina Voiculescu ş. a., compartiment sprijinit şi de cel de traduceri din lirica universală (Boris Pasternak, Andrei Voznesenski – din Rusia; Marco Lucchesi – din Italia, Charles Carrère, din Senegal; Bluma Finkelstein, din Israel; Marc Dugardin, Philippe Mathy, Pierre Schroven, Jean-Luc Wauthier, tuspatru din Belgia, şi Jacques Rancourt, din Canada); mai întâlnim în paginile acestor numere ale revistei şi o proză interesantă, ieşită de sub pana aurie a scriitorilor nou-literatorişti: Nina Gonţa (Ioana), Constantin Pădureanu (Gura lumii, Groapa, Slujitorii bogăţiei), Ion R. Popa (Tentativă de sinucidere), Dan Puric (Invidia), C. Voinescu (Vătafu’, Viţel adult, Zagaraua – fragment de roman), şi un departament al criticii / istoriei literare de respiraţie universitar-academică: Marian Barbu (Prozatori cu ştaif), I. Buşe (Despre adevăr şi minciună), Ovidiu Ghidirmic (Mircea Eliade, obiectivitatea savantului şi a istoricului religiilor, Nuvelistica fantastica a lui I. L. Caragiale), Toma Grigorie (Romantism contemporan asumat), Ioan Lascu (Ion D. Sârbu şi mina strămoşilor săi – originile, copilăria, adolescenţa), Dan Lupescu (Paul Aretzu – vârf de lance al poeziei de azi, Septembrie, fată tătară sau... Marian Barbu din perspectiva dimensiunii 4 D), Loredana Emilia Neagoe (Perspective cosmice în opera lui Mihai Eminescu), Tudor Nedelcea (Shakespeare în viziunea lui Eminescu, II), Ion Pachia-Tatomirescu (Modernismul resurecţional), Nicolae Petre-Vrânceanu (Întâlniri antume cu Ion D. Sârbu, Ion Pachia-Tatomirescu – 65, Un Poet de primă mărime al Cetăţii Cuvântului Atotputernic) ş. a.

 

 

Oglinda literară (Focşani, ISSN 1583 – 1647; redactor-şef: Gheorghe Andrei Neagu, redactor-şef adjunct: Gabriel Funica), anul XII, nr. 134 / februarie 2013. Literatură „la altitudinea sacrului Ceahlău“ ni se oferă şi în cel mai recent număr, 134 (cu un „editorial“ – Mirarea şi balsamul repetiţiei – semnat de data asta de Ştefania Oproescu), al revistei lui Gheorghe Andrei Neagu, din Piroboridava Vrancei: poeme „de mare putere lirică“ iscălesc: Eugenia Bădilă, Ramona Ceciu, Ştefan Dumitrescu, Mălina Iorga (cu interesantul „poeseu“, Jurnal ermetic), Ioan Lilă, Ruxandra Manea, Ioan Mazilu-Crângaşu, Nicolae Oancea (1 martie 1937 – 27 decembrie 2007), Ion Pachia-Tatomirescu, Julieta Carmen Pedefunda, Petrache Plopeanu, Marius Robescu (20 martie 1943 – 20 octombrie 1985), Nicolae Stancu, Gheorghe Suchoverschi, Claudia Voiculescu ş. a., proză admirabilă publică: Adelina Bălan, Ion Coja (Minunea de la Vorobiev), Ana Maria Gibu (Blestemaţii), Camelia Pantazi-Tudor, Nina Elena Plopeanu (Doftoroaia), Cătălin Rădulescu ş. a., ori critică, istorie literară, eseistică de marcă se încorolează, între paginile şi , graţie acribioşilor cercetători ai fenomenului literar actual: Dan Anghelescu (Valeriu Perian – Teoria realităţii totale / Raţiuni paraxine), Ana-Maria Cornilă-Norocea (Exerciţii de hermeneutică a Erosului ca ficţiune lirică: repere ale discursului îndrăgostit în volumul „Lacrima iubirii“ de Gheorghe Andrei Neagu), Alexandru Despina (Eu), Constantin Dram (Sub semnul trecerii), Adina Dumitrescu (Poezia academică modernă), Corneliu Florea (Autorul de duzină), Nicolae Georgescu (Despina Valjan sau rezistenţa academismului cioculescian), Gheorghe Constantin Nistoroiu (Crucea şi Învierea în Poezia Golgotei Româneşti), Vlad Petreanu (Dezvăluiri din istoria secretă a manipulării: experimentele şi planurile criminale elaborate de Institutul Tavistock), George Petrovai (Fantasticul, magicul, fabulorsul în cultura română), Adrian Dinu Rachieru (Lazăr Magu, un sonetist infatigabil), Florin Rogneanu (Aspecte din istoria şi cultura românilor din sudul Dunării în epoca modernă), Costin Tuchilă (C... de la Caragiale. Arta controversei), Isabela Vasiliu-Scraba (Despre Gabriel Liiceanu şi plagierea de tip „inadequate paraphrase“ la Patapievici) ş. a. / (etc.).

 

 

Orient latin (Timişoara, ISSN 1453 – 1488; redactor-şef: Ilie Chelariu), anul XIX, nr. 4 / 2012. De două decenii, cea mai importantă revistă de literatură din sud-vestul României, Orient latin, cu apariţie neîntreruptă şi înalt-calitativă datorată directoarei / prozatoarei Nina Certanu şi redactorului-şef / poetului (pamfletistului) Ilie Chelariu, reliefează armonic-european spaţiul nostru spiritual-valahic. Şi cel mai proaspăt număr al revistei, deschizându-se cu un incisiv editorial, Chiar, ce avem noi aici ? Aici, la cultură..., de Ilie Chelariu (cu aserţiuni ce încordează / vectorizează auzul receptorului în cel mai înalt spirit justiţiar-istoric: «Din păcate, în timp ce miniştrii se perindă şi îşi omenesc apropiaţii, demolările de clădiri istorice continuă, continuă şi vandalizarea siturilor arheologice, cum continuă şi creşterea costurilor cărţii şi revistei tipărite, într-o ţară care exportă pădurile sub formă de buşteni !» – p. 2), ca de obicei, publică poezie de talie europeană, semnată de: Lorin Cimponeriu, Ioan Jorz, Laurian Lodoabă, Branko Miljkovici (în tâlmăcirea lui Ivo Muncian) şi Ion Pachia-Tatomirescu (căruia i se acordă tot „suplimentul poeziei timişorene“: Nouă poeme din cel de-al 65-lea ocol al soarelui, cu un „blindaj“ de referinţe / „reverenţe“ critice, „vechi-împărăteşti“, ori „prezidenţial-contemporane“: de Vl. Streinu, de Mircea Iorgulescu, de Romulus Vulcănescu, de Laurenţiu Ulici, de Adrian Botez, de Iulian Chivu, de Eugen Evu şi de Dumitru Hurubă) ş. a., publică proză de veridică, de exemplară valoare estetică: Dumitru Radu Popescu (Păcală şi barza divină), Adrian Popescu (Patruzeci de minute de punctualitate) şi Sorin Titel (Trei săruturi pe o pagină), publică eseistică de anvergură / respiraţie alpină: Olimpia Berca (Poezia lui Andres Sanchez Robayana – o metafizica a luminii), Ionel Bota (Despre cât de frumos se poate trăi poezia), Eugen Dorcescu (Un roman contemporan: „Dascălii“, de Marian Drumur), Eugen Evu (Iar ca sentiment, un cristal... : „Defiridizări“ / „Irrapressibles“, de GabrielaPachia), Lucian Gruia (Ion Cristofor – un poet crepuscular), Petru Sebastian Hamat (Modelul poetic al Centrului în discursul lui Ioan Barb din „Babilon“), Constantin Stancu (Fericirea pură cu peisaj marin şi nud), Marcel Turcu (Resurecţia postmodernismului privind secţiuni din creaţia poetei Rome Deguergue) ş. a.  

 

 

Orizont (Timişoara, ISSN 0030 – 560X; redactor-şef: Mircea Mihăieş; redactor-şef adjunct: Cornel Ungureanu; secretar general de redacţie: Adriana Babeţi), anul XXIV, nr. 10 (1561), nr. 11 (1562) şi nr. 12 (1563). Mai mult ca sigur, săptămânalul timişorean Orizont, „serie nouă“, este „cea mai ieftină“, este unica „revistă de un leu“, din Europa, chiar dacă-i „revistă a Uniunii Scriitorilor din România“ (neprecizându-se deci dacă-i a Filialei Timişoara a U. S. R., dar subliniindu-se că-i „editată în colaborare cu Centrul pentru Dialog Multicultural „Orizont“). Şi numerele 10 – 12 / 2012, aflate în atenţia noastră, păstrează benefic-neschimbate de peste două decenii rubricile „clasicizate“ – Documentar, Copyright, Interviu, Ancheta, Aniversare, Contur, Insert, Nadir, Rediviva, Polis, Eveniment, Filtm, Picătura de cucută, Stereotipuri, Play, Historia, Istm, Univers, Avanpremieră, Scena, Simeze, Narrenturm, Duplex, Download, Estuar şi Trimis special –, rubrici al căror conţinut universitar-academic de suflu maiorescian, parcă, a impus nu numai un stil „rezistent“ în peisajul mass-media din România, ci şi o grafică, o iconografie, inconfundabile. Constatăm că în exemplarele de faţă ale revistei Orizont, în comparaţie cu alte anotimpuri de împrimăvărare spirituală, poezia îşi face apariţia „tot mai parcimonios“, chiar dacă suntem anunţaţi (în numărul 10, din brumar, 7) – prin „vitrina“ paginii întâi, unde străluceşte o maronie pereche de bocanci caligrafiaţi – că s-a consumat, în brumărel-2012, chiar aici, la Timişoara (în Muzeul de Artă / Palatul Baroc), nu în alte părţi, „ediţia I“ a Festivalului Internaţional de Literatură „La Vest de Est / La Est de Vest“: trei poeme de Andrei Novac (în numărul 10, p. 25); 15 poeme de Octavian Doclin şi „poeme de Ionuţ Ionescu“ (în numărul 11, p. 21); un poem de Valentin Constantin – publicat în pagina a treia – şi încă unul, de Adrian Bodnaru – publicat în pagina 25 a numărului 12 / 2012. Cred că nu mai este cazul să reamintim / comentăm că Japonia are un Minister al Poeziei, deoarece în Ţara Zeiţei Amaterasu, sau Ţara Soarelui-Răsare, se ştie că orizontul cunoaşterii metaforice atrage, magnetizează, „remorchează“ şi, de fiecare dată când trebuie, chiar „dinamitează“ / „sparge“ anchilozatul orizont al cunoaşterii ştiinţifice. În cele trei numere ale săptămânalului proza este prezentă prin Paul Eugen Banciu (Singurătatea luminii), Slavenka Draculic (Cazul ciudat al corbului psihopat – traducere din limba engleză de Catrinel Pleşu), Dan Floriţa-Seracin (Imitatorul de păsări), Andrei Mocuţa (Proze) şi Elif Shafak (Lapte negru – traducere din engleză şi note de Ana Tănasă). Revista Orizont are o foarte bună şcoală de critică / istorie, eseistică, de rafinament maiorescian, universitar-academic, ilustrată în cele trei numere (10, 11, 12 / 2012) de: Claudiu T. Arieşan, Graţiela Benga, Al. Budac, Radu Ciobanu, Simona Constantinovici, Elena Craşovan, Mircea Mihăieş, Maria Niţu, Ana Puşcaşu, Alexandru Ruja, Vladimir Tismăneanu, Cornel Ungureanu ş. a.  

 

 

Poezia (Iaşi, ISSN 1582 – 0890; director fondator: Cassian Maria Spiridon, secretar general de redacţie: Marius Chelaru), anul XVIII, nr. 4 / 62 – iarnă, 2012. Trimestrialul ieşean de cultură orizontic-metaforică, Poezia, cel mai proaspăt volum, tot de 250 de pagini, dar, spre deosebire de toate celelalte, având ca macrotemă „gravitaţională“ truda, a Artistului / Poetului trudă, se deschide, fireşte, printr-un foarte documentat şi incitant eseu, Truda, temeiul nerecunoscut al poeziei, de Cassian Maria Spiridon, din care desprindem câteva aserţiuni pentru distinsul receptor: «Cine-i familiarizat, cât de cât, cu viaţa albinelor, realizează cu câtă trudă, ce mare efort susţine zilnic o albină, prin kilometrii de zbor din floare în floare, urmat de întoarcerea la stup, pentru prelucrarea nectarului până la transformarea lui în miere. [...] Aristotel, mai realist, propune viziunii socratice din dialogul lui Platon, Ion, reguli în limitele normalităţii. Stagiritul, în Poetica sa, în capitolul IV, susţine că, în general vorbind, două sunt cauzele ce par a fi dat naştere poeziei. Prima trimite la darul înnăscut al imitaţiei, a doua este darul armoniei şi al ritmului [...] Harul, fără cultură şi constantă răbdare şi tenacitate întru edificarea poemului, se vestejeşte, îşi pierde vigoarea. „Între toate – citim tot în Caietele lui Valery –, munca poetului este poate aceea în care cea mai mare nerăbdare are nevoie esenţială de cea mai mare răbdare“. [...] Fără truda însuşirii unei culturi înalte şi cuprinzătoare nu-i posibilă o poezie autentică. [...] În truda poetului pentru însuşirea culturii aflăm temeiul necunoscut al poeziei...» (p. 5 sqq.). Eseuri interesante mai semnează: George Popa (Poezie şi trudă, pp. 211 – 214), Leonida Maniu (Egloga sau idila latină, pp. 215 – 219) şi Iulian Marcel Ciubotaru (Un poet interbelic uitat: Virgil Treboniu, pp. 220 – 222). În acest număr din debutul iernii 2012 – 2013, chiar dacă poezia nouă, proaspătă, din prima secţiune şi din secunda (Tineri autori), nu reuşeşte nici să conjuge în registre lirice (excepţie făcând doar poemele: Grea trudă de-Androgin în privelişte…, Tot aşa nici truda mea de Sisif…, Dincoace de truda de sâmbătă…, Cu blânde-nrămurări de truditor apogeu…, Mai am de trudit şi-n magazinele planetelor roşii..., publicate la paginile 46 – 48), nici să fie măcar „tangentă“ la macrotema trudei (tocmai datorită faptului că truda este complet străină respectivilor autori de texte), avem, totuşi, bucuria de a redescoperi – în secţiunea a treia, Poeme româneşti în limbi străine – o europeană poezie valahă „de douăzeci şi patru de carate“, semnată de: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Emil Botta, Anghel Dumbrăveanu, Mihai Eminescu, Ion Miloş, Ion Pachia-Tatomirescu, Alexandru Philippide, Marius Robescu, Ioanid Romanescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Petre Stoica, Vasile Tărâţeanu, Grigore Vieru ş. a. (pp. 121 – 144), cu neasemuit talent traduşi în limba engleză de Gabriela Pachia; în spaţiul / circuitul francofon, intră un grupaj de valoroase poeme semnate de Nichita Stănescu, Al. Andriţoiu, Viorel Horj, Gabriel Georgescu, Alexandru Sfârlea, în excelente tâlmăciri în limba franceză datorate Constanţei Niţă (pp. 148 – 155); alţi mari poeţi ai României / Europei contemporane, Cassian Maria Spiridon şi Lucian Vasiliu sunt traduşi în limba polonă (de Alexandru G. Şerban, Waldemar Michalski şi Ryszard Kornacki, pp. 157 – 166); Daniel Corbu este tradus în spaniolă de Mario Castro Navarette, Spiridon Popescu este tălmăcit în germană de Mircea M. Pop; un grupaj de poeme de Marius Chelaru intră în circuit turcofon, graţie lui Erkut Tokman.

 

 

Regatul Cuvâtului (Craiova, ISSN 2247 – 9716; director / redactor-şef: Nicolae N. Negulescu, redactor-şef adj. Daniela Sitar-Tăut, secretar general de redacţie: Cezarina Adamescu), anul III, nr 16 / februarie 2013. Foarte interesant este „articolul de fond“, Chaos. Repaos şi non-repaos. Eul-Spirit ca punct de mişcare. Analiza poetico-arhetipală, semnat de prof. dr. Adrian Botez, de fapt un veritabil studiu lirosofic, din care selectăm câteva aserţiuni „absolut-vectorizatoare“ întru al nostru distins receptor: «Ritualul-Logos al Luceafărului este edificator pentru conceptele de lume – non-lume, repaos – non-repaos, în viziunea eminesciană. [...] Luceafărul priveşte lucrurile din interiorul stării de divinitate [...] Cele trei feţe ale eternităţii sunt: 1. cea divină, de încleştare cosmică a proiectării fiinţei, cosmos-foc energetic maxim; 2. cea profană, de repaos, care creează confuzia creaturilor-forme scăpate din cercul de foc al divinităţii, lasate să se consume-falsifice (deteriorare energetică) întru întâlnire şi indistincţie: chaos; 3. circularitatea mişcării între cele două ipostaze este eternă şi ea [...]». Este posibil ca „tânăra revistă“, Regatul Cuvântului, să treacă de „zona autosufocării“ şi să-şi afle cât mai curând un drum propriu, pe un inconfundabil relief cerebral-aurifer, de vreme ce în constelaţia colaboratorilor săi strălucesc atâtea nume: Cezarina Adamescu, Constantin Bălăceanu-Stolnici, A. Botez, Simona Botezan, Elena Buică, Ionuţ Caragea, Alina Beatrice Cheşcă, Ana Drăgoianu, Eugen Evu, Cătălina Florina Florescu, Petre Gigea-Gorun, Corneliu Leu, Ana Mugurin, Coriolan Păunescu, Maria Diana Popescu, Paula Romanescu, Daniela Sitar-Tăut, Teresia B. Tătaru, Lidia Vianu, Maria Zavati-Gardner ş. a.  

 

 

Vatra veche (Târgu-Mureş, ISSN 2066 – 0952; redactor-şef: Nicolae Băciuţ, redactor-şef adj. Valentin Marica), anul V, nr. 2 (50) / februarie 2013. De când o ştiu, revista Vatra veche s-a bucurat de o neasemuită strategie băciuţiană în procurarea unei profund-inspirate „iconografii“, magnetizante „la receptare“, ca şi în acest număr de făurar-2013, ornat de sinestezic-graţioase ilustraţii / tablouri de Elena Boariu, număr în care îşi arată biruinţa, irepresibila strălucire valoric-estetică: prin poezia semnată de George Bacovia (1881 – 1957), Valeriu Bârgău, Adrian Botez, Melania Cuc, Vasile Larco, Ion Pachia-Tatomirescu, Raluca Pavel, Rainer Maria Rilke (1875 – 1926), Ionel Simota, Ioan Liviu Stoiciu, Vasile Zetu ş. a.; prin proza iscălită de Veronica Balaj (O carte în oraşul alb, Ierusalim), Elena Buică (Impresii din Cuba), Corina-Lucia Costea (poveste de iarnă), Suzana Fântânariu (Aqua – pagini de jurnal), Mihaela Malea-Stroe (Poveste din vara lui 1988), Ion Nete (O părere, atâta, doar...), Dorina Vladi (Amprente), ş. a.; prin convorbirile / interviurile angajate: (1) între Victor Munteanu şi Isabela Vasiliu-Scraba (Rolul scriitorului în formarea spiritualităţii de mâine), (2) între Luminiţa Cornea şi Î. P. S. Arhiepiscop Ioan Selejan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei (Convorbiri duhovniceşti) ş. a.; prin critica / istoria, eseistica de „spaţiu ozonat-spiritual-alpin“, în reliefare impecabilă, ori de înalt „profesionalism“: Nicolae Băciuţ (Câtă viaţă, atâta literatură. Câtă literatură, atâta viaţă), Mariana Cristescu (Înveşmântat în poezie), Alina Diana Flitan (Emil Cioran şi portretul generaţiei ’27), Cătălina Gheorghe (Dincolo de textele lui ... I. L. Caragiale), Carmen Moldovan (Maitreyi Devi – „În arşiţa dragostei“), Remus Onişor (Încercare de rezistenţă), Svetlana Paleologu-Matta (Verde crud), George Petrovai (Baraba – fratele fiului risipitor), George Popa (Homo intellectualis), M. N. Rusu (Didahii moderne şi epitalamuri eterne), Lăcrămioara Solomon (Poezia contemporană la marginea acoperişului), Constantin Stancu (Poemul se naşte în ieslea durerii...), Nicolae Gheorghe Şincan (Tăcerea îl apropie pe om de Dumnezeu şi îl face înger), Mariana Gabriela Trandafir (Budha şi contemporanii săi), Dumitru Velea (Mihai Eminescu despre geniul naţional al poporului român) ş. a.  

 

 

Add comment


Security code
Refresh

Sondaj

Ce părere aveţi despre acest site ?
 

Cine este online

We have 269 guests and 1 member online

Statistici Site

  • 3705 registered
  • 0 today
  • 0 this week
  • 279 this month
  • Last: GkadmirFlum
Ulti Clocks content

Reclama Dvs

Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.

Site Gazduit De

armand-productions3

 


feed-image Feed Entries

Poemul din metrou