Home Articol Presă Elena Trifan: PROF.UNIV.DR. EUGEN NEGRICI, DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA
Elena Trifan: PROF.UNIV.DR. EUGEN NEGRICI, DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Monday, 29 May 2017 19:55

 

            Joi, 18 mai 2017, Universitatea din Craiova i-a decernat titlul de “Doctor Honoris Causa” Profesorului univ. dr., criticului şi teoreticianului literar Eugen Negrici.

            Ceremonia s-a desfăşurat în Sala albastră a Universităţii, la ora 13 şi a început în acordurile imnului “Gaudeamus”.

            Prof.univ.dr. Nicolae Panea, prorector al Universităţii din Craiova, moderatorul festivităţii, a motivat decernarea titlului de “Doctor Honoris Causa” D-lui Profesor Eugen Negrici ca o recunoaştere a notorietăţii de critic şi teoretician literar a acestuia, cât şi a contribuţiei pe care şi-a adus-o la salvarea Facultăţii de Litere a Universităţii din Craiova într-un moment tragic din existenţa ei, în comunism.

            Prof.univ. dr. Gabriel Coşoveanu a rostit o laudatio prin care a făcut cunoscute principalele aspecte ale vieţii şi activităţii  Prof.dr. Eugen Negrici.     Acesta s-a născut pe 28 noiembrie 1941, la Râmnicu-Vâlcea unde şi-a făcut studiile gimnaziale şi liceale.

            Între  anii 1959-1964 a fost student la Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti.

            În 1964 a devenit redactor la revista „Lumea” şi a debutat în revista „Gazeta literară”.

            A fost preparator la Institutul Pedagogic de trei ani din Craiova şi asistent, lector, conferenţiar, profesor universitar la Facultatea de Filologie din Craiova.

            În 1973 şi-a luat doctoratul  în filologie, cu teza „Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin”, la Universitatea din Bucureşti, coord. Alexandru Piru.

            A colaborat la revistele: „Ramuri”, „România literară”, „Luceafărul”, „Cuvântul”, „Amfiteatru”, „Tribuna”, „Viaţa Românească” etc.

            În 1978 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România.

            Din 1990 până în prezent este profesor universitar la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti.

            Şi-a desfăşurat activitatea literară în diverse domenii: stilistică, poetică, semiotică, literatură română veche, literatură contemporană.

            A publicat până în prezent 400 de articole, studii, recenzii în reviste culturale şi literare din ţară şi mai multe cărţi: „Antim, logos şi personalitate”, „Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin”, „Expresivitatea involuntară”, „Figura spiritului creator”, „Imanenţa literaturii”, „Introducere în poezia contemporană”, „Sistematica poeziei”, „Poezia unei religii politice”, „Poezia medievală în limba română”,  „Antim Ivireanul”, „Literature and propaganda in comunist România”, „Literatura română sub comunism. Proza”, „Literatura română sub comunism. Poezia”, „Iluziile literaturii române”, „Imanenţa literaturii”, „Literatura română sub comunism: 1948-1964”, „Simulacrele normalităţii”, „Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelităţii”, „Sesiunea de toamnă”.    

            Valoarea activităţii Domniei Sale a fost răsplătită cu numeroase premii conferite de: Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Uniunea Scriitorilor din România, revista „Cuvântul”, revista „Atheneum”, Festivalul Naţional de Literatură „Tudor Arghezi”, USR filiala Alba, Hunedoara, Muzeul Literaturii Române.

            De asemenea, i s-au acordat distincţii: Meritul Ştiinţific, Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de ofiţer, Cetăţean de onoare al oraşului Râmnicu, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Constanţa.

            Cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani i-a fost dedicat volumul omagial Eugen Negrici – 70, volum coordonat de Ioan Es. Pop, publicat la Editura Paralela 45, 2011.

            S-a bucurat de referinţe critice în lucrările: „Literatura română contemporană”: Eugen Negrici şi Cornel Ungureanu, coord. Andrei Bodiu, Editura Universităţii „Transilvania”, Braşov, 2011, „Dicţionar biografic al literaturii române”, Piteşti, Editura Paralela 45, 2006, „Dicţionarul scriitorilor români”, coord. M. Zaciu, M. Papahagi, A. Sasu, Bucureşti, Editura Albatros, 2001,  „Dicţionar general al literaturii române”, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005.

            Vom prezenta selectiv câteva din aprecierile pe care Prof.univ.dr. Gabriel Coşoveanu le-a făcut la adresa profesorului, decanului, criticului şi teoreticianului literar Eugen Negrici:

            „[...] ca profesor şi decan, multă vreme, în cadrul acestei instituţii, a deschis drumuri noi în discipline care solicită atât rigoarea tipică domeniilor ştiinţifice, cât şi subtilitatea necesară interpretărilor din teritoriul artei, în general, şi al literaturii, în special, [...] una din minţile strălucite ale hermeneuticii actuale, în sensul, că realizăm, spre beneficiul nostru net, că există simbioza spirit al geometriei – spirit al fineţei, cu termenii celebri ai lui Pascal (esprit de géométrie – esprit de finesse). Conceptele, cărţile, cursurile şi intervenţiile publice, pe teme care ţin de ilustrarea şi apărarea autonomiei şi originalităţii gândirii, îi conferă Profesorului Eugen Negrici un statut unic pe care nu şi-l poate disputa cu nimeni altcineva, un profil de luptător creativ cu dogmele, prejudecăţile şi inerţiile.

            Singurul său concurent, în această arenă a confruntării de idei, poate fi doar el însuşi, prin ceea ce va mai scrie de acum înainte, fără îndoială mereu reactiv, aşa cum ne-a obişnuit pe noi, generaţii întregi de studenţi şi cititori, întru debarasarea de reziduuri din vremurile în care gândirea era supravegheată şi ghidată, mai mult sau mai puţin vizibil. Primul aspect ce caracterizează întreaga operă a cărturarului Eugen Negrici, de la abordarea primilor noştri umanişti, Grigore Ureche, Miron Costin sau Antim Ivireanul, până la studiile consacrate expresivităţii involuntare sau literaturii contemporane, este impulsul de a rediscuta, din perspectiva sensibilităţii de azi, ierarhiile de ieri [...].”

            Prof.univ.dr. Nicolae Panea a dat citire „Discursului de învestitură” redactat de Senatul Universităţii în limba latină.

            S-au auzit din nou acordurile Imnului „Gaudeamus.”

            Criticul şi istoricul literar  Eugen Negrici, pe lângă titlul de “Doctor Honoris Causa” a primit şi roba specifică acestuia.

            A rostit o alocuţiune în care a evidenţiat aspecte din viaţa de licean, ale relaţiei  Domniei Sale cu oraşul Craiova şi, în mod deosebit, cu Universitatea din Craiova unde şi-a început cariera universitară.

             A afirmat cu părere de rău că în cultura românească nu există o tradiţie a înregistrării şi că aspecte principale din istoria ţării precum: Cel de-al Doilea Război Mondial, colectivizarea, starea ţărănimii nu sunt tratate corespunzător în literatura română.

            Intenţionează chiar să scrie un eseu cu titlul “Uitarea la români”, pornind de la cele două afirmaţii ale bunicii: “Mă, eşti în treabă, toţi te întreabă.”, “Mă, nu muri, dacă ai murit, eşti mort.”

            Şi-a reproşat că nu a avut o atitudine veritabilă faţă de foştii Dumnealui profesori şi  a evocat chipurile unor dascăli precum: profesorul de limba latină din liceu care a înfiinţat la Vâlcea primul  Centru de cercetare a latinei şi Alexandru Piru de la a cărui naştere se împlinesc în acest an 100 de ani, eveniment pentru care a propus să se facă ceva la Academie şi la Universitatea din Craiova să fie declarat “Anul Piru”.

            De asemenea, a evidenţiat principalele aspecte din viaţa profesorului Piru:  din 1946 a fost asistent universitar, în 1947 şi-a dat doctoratul cu un studiu despre opera lui Garabet Ibrăileanu, în 1949 împreună cu George Călinescu a fost dat afară de la Universitate, a lucrat ca strungar, paznic, salvamontist, în 1956 a fost reintegrat, în 1966 a devenit profesor.

            În viziunea criticului literar Eugen Negrici Al. Piru a fost un ghid, Internetul gata oricând să răspundă la orice întrebare şi profesorul care i-a coordonat teza de doctorat.

            Prof.univ.dr. Nicolae Panea i-a mulţumit că ne-a amintit de respectul faţă de profesori, a făcut cunoscut faptul că Şcoala Doctorală de la Craiova se numeşte “Alexandru Piru” şi a promis că în toamnă va propune o sesiune de comunicări “Alexandru Piru.”

            În final, Profesorului, criticului şi teoreticianului literar Eugen Negrici i s-a cântat “Mulţi ani trăiască!.” 

 

Add comment


Security code
Refresh

Sondaj

Ce părere aveţi despre acest site ?
 

Cine este online

We have 438 guests online

Statistici Site

  • 3705 registered
  • 0 today
  • 0 this week
  • 234 this month
  • Last: GkadmirFlum
Ulti Clocks content

Reclama Dvs

Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.

Site Gazduit De

armand-productions3

 


feed-image Feed Entries

Poemul din metrou