Home
Revistă de cultură,civilizaţie şi atitudine morală
O SINGURĂ PLOAIE PDF Print E-mail
User Rating: / 3
PoorBest 
Written by Olga Alexandra Diaconu   
Tuesday, 01 February 2011 19:57

 

Singuri nu ştim uneori

cum ne ucidem visele

Luăm ţărâna în palmă

şi aşteptăm din lutul ars

să încolţim seminţele…

 

O singură ploaie

una singură

şi-atunci spunem:

Doamne, Tu eşti

Marea Aşteptare

Marea Dorinţă

marea de noi

neputinţă

care ne-acoperă

înţelept

ca un mit.

 

13. VI. 1974

 
Inamicii online ai copilului tău PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Mihaela Dincă   
Friday, 04 March 2011 16:47

Site-urile pornografice, furtul de date personale sau abuzurile pe internet îi pândesc pe cei mici la fiecare click. Sociologii şi repre­zentanţii organizaţiilor care se ocupă de protecţia copiilor spun că responsabilitatea de a-i proteja pe cei mici revine, în primul rând, adulţilor. Peste un milion de imagini pornografice cu copii există în acest moment pe internet şi alte 200 sunt încărcate zilnic. De multe ori, în faţa calculatorului pe care rulează astfel de imagini sunt tot copii. Pornografia infantilă nu este însă singurul pericol online care poate da peste cap viaţa celor mici.

Un copil român din şapte, agresat pe internet

Foarte mulţi minori care au conturi pe reţele sociale ajung să fie victimele unor furturi de date personale pentru că singuri îşi postează pe internet contacte şi informaţii reale. Mai mult, abuzurile survenite în urma unor conversaţii cu persoane necunoscute sau accesarea unor ­site-uri cu conţinut obscen sau neadecvat tulbură copilăria a sute de minori din România. Andrei F. are 13 ani şi recunoaşte deschis că a intrat de mai multe ori pe site-uri cu conţinut obscen sau că a primit link-uri neadecvate de la persoane necunoscute. Foloseşte internetul cel puţin patru ore pe zi pentru a căuta informaţii şi pentru a comunica. „Ştiu despre pericolele online, dar nu am discutat niciodată acest subiect cu părinţii", povesteşte tânărul.

Nici la şcoală nu a primit explicaţii referitoare la această temă şi nu ştie de existenţa unor programe de informare sau a unor portaluri prin care se pot semnala abuzurile de pe internet. Din nefericire, cazul lui Andrei nu este singular. Potrivit statisticilor oficiale ale Comisiei Europene, în UE, peste 75% din copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 17 ani folosesc deja internetul, iar 60% din ei sunt contactaţi prin intermediul internetului de pedofili şi 40% răspund la aceste apeluri. În România, peste 90% din adolescenţi utilizează mediul online pentru socializare. Dintre aceştia, 18% afirmă că transmit informaţii personale pe internet către alte persoane, iar 14% discută cu necunoscuţi.

Profil public

Copiii încep să folosească internetul la vârste din ce în ce mai fragede. Astfel, potrivit unei cercetări EU Kids ­online, efectuată pe 25.000 de copii cu vârste de 9-16 ani, din 25 de ţări,  vârsta medie la care cei mici încep să intre online este de 7 ani în Danemarca şi în Suedia, şi de 8 ani în cele mai multe ţări din nordul Europei. La nivelul ţărilor care au participat la studiu, o treime dintre copiii de 9-10 ani care folosesc internetul intră online în fiecare zi, iar ponderea creşte la 80% în cazul celor de 15-16 ani. În privinţa scopului, 85% din copiii de 9-16 ani navighează pe internet pentru ­a-şi face temele, 83% - pentru a se juca, 76% - pentru a vedea clipuri video şi 62% - pentru a folosi site-uri de instant message. Mai mult, 59% din ei au profil pe reţele sociale. Acest tip de ­site-uri ­este mai popular în ţări precum Olanda, Lituania şi Danemarca şi mai puţin popular în România, Turcia şi Germania.

Cât stau minorii pe internet

Din utilizatorii de reţele sociale, 26% au profil public, procente mai însemnate înregistrându-se în Ungaria (55%), Turcia (46%) şi în România (44%). La noi, 22% din minori îşi declară adresa reală.  Potrivit cercetării, la nivel european, 14% din copii sunt victime ale hărţuirii, 24% primesc mesaje sexuale, iar 22% dezvăluie date personale în reţelele sociale. În cazul copiilor români se înregistrează cele mai mari procente referitoare la hărţuire. În privinţa timpului pe care copiii şi-l petrec pe internet, media europeană este de 88 de minute pe zi. „Copiii mai mari stau mai mult, 105 minute, cei mici, 57 de minute", explică Anca Velicu, cercetător al  Institutului de Sociologie al Academiei Române, care s-a ocupat de partea studiului efectuată în România.

Adulţii nu ştiu

Copiii români au probleme şi când vine vorba de a se apăra singuri de pericolele de pe internet: la nivel european, 64% din minori ştiu să blocheze un mesaj, în timp ce procentul înregistrat în România este mult mai mic, 52,2%. 36% din copiii europeni spun că ştiu mai mult decât părinţii lor în ceea ce priveşte utilizarea internetului, în timp ce 33% afirmă contrariul. „Percepţia părinţilor cu privire la comportamente este foarte scăzută", mai spune Anca Velicu. În cazul minorilor care au declarat că au găsit imagini pornografice pe internet, doar 44% din părinţi ştiau acest lucru. La fel, 52% din părinţii ai căror copii au primit mesaje sexuale declară că nu s-a întâmplat acest lucru.

Ziua Siguranţei pe Internet

Data de 8 februarie este declarată Ziua Europeană a Siguranţei pe Internet, fiind marcată prin programe educaţionale şi de informare. În România, Organizaţia Salvaţi Copiii a organizat ieri evenimente de acest gen, pentru al patrulea an consecutiv.


 
pe ţeava puştii noaptea scotea ultimul suspin PDF Print E-mail
User Rating: / 2
PoorBest 
Written by Ioan Barb   
Monday, 31 January 2011 21:07
groparii îi închideau ochii
şi săpau un cavou
sub coşul pieptului
căutând îngerul răzvrătit
al fiecărei femei

în acest decor
primăvara îţi pregătea o cămaşă
mai fină decât cea mai târzie zăpadă
curând se vor întoarce
cu păsările călătoare amăgirile

se vor uita în tine
printr-o ţeavă de trestie
 
NATYA PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Grigore Timoceanu   
Friday, 04 March 2011 16:29

Material primit de la GEORGE ANCA


O bestie, criminal, sadic, porc, 13 vizionări, avea lanternă şi nota, tăia ce era original, apoi mă acuza de platitudine. Sadhana. 2 conturi de casă. Să pictez. Oma. Axis. This could be you. 15 din 37 miloane de orbi. „Meşteşugul absolutismului demagogic”. Terţiar tehnic. Brahmanii – religie, filosofie, kshatrya – război, vaisya – comerţ, shudras – noneducaţie.

Poplaca popricani de dragul prafului african în som salvare nu 112 bplnav brusc săruri tras altul căzută fără cunoştinţă şi respiraţi chemaţi 112 nu ştiam că vezi filme şi după Henry James n-aveau şi-i umfli milion de parale furate roboţi puşcăriaşi sau orice pe cu latul săbiilor kenyana o caută pe Lili exposure to other cultures

După ce ne îngăduise cât să ne simţim moştenitori in spe, contesina îşi pornise papucul, iar pe la mijlocul golfinului bâzâia prin apă, dar tot s-a dus şi-o fi ajuns, cât să nu ne clatine şi nouă euforia nobleţei primitoare. O fi fost noapte, întunericul şi lumina ne balansau misterios, nevindecat paranoici, în voie ideală, spre recunoaştere, păgubire, recompensă din seninul subconştient al nădejdilor refulate ori lecturi, filme, net, terţiar. Comunicării pâcloase şi amintire, pumnul nemaiscriiturii la ce, sub galantar pleznit?

excelenţă expansiune echitabilă from half-baked socialism to half baked capitalism imeroensmos înainte de păcat i s-a deschis o şcoală în grădina raiului metoda pietăţii ceska magna omnia sponte fluant peste trei ore filmare şi discuţie.

N-aş zăcea indianistic-româneşte. Să scap de ziua de mâine şi cu flori Almei, ale Silviei. Poate nu iau şi caietul ăsta, mai văd ălelalte surse. Isus, da' şi toţi evreii, pe juma' de Iaşi, da' şi baptiştii, uite că a mare nu ţi s-a botezat, una din 6, tu la 19, frate-tu la 30 (cu mai multe cicatrici). Boemienii îşi trimiteau studenţii la Oxford, ca pe Hus. L-ai filmat pe Alexandru paralizat, la Bonn, dator 40 mii euro pe spital. La Sfântul Gheorghe, biserica pe jumătate goală, la Nicula şi mai puţini, plus două autocare din Maramureş, că ăia îl iubeau.

l-au scos din mormânt şi l-au ars pe rug ai şase copii peste două ore mai creşte şi temperatura plouă de două zile meciuri amânate mai rău era atunci comparatistica mea reformat-indianistică pe moravi-jaini n-o fi desluşită Dumnezeu s-o ierte pe Raliţa sănătos să fii că frumos eşti după Paraschiv vă salut cu respect mi se duseră fanii credeau că a murit pe drum noi suntem de vină că permitem aşa ceva am ajuns vai de capul nostru să se ducă la cimitir şi să vorbească cu el cenuşă

Depresie depelinată, droaştelor, sub sfor. Nu mi-ai spus să te las de Crăciun, Buhulda. Scenariul este real, actorii falşi. Vomaţi-mă spre exosferă. Lunetişti. Imunitate fără colivă. Acuzaţia celorlalte cadavre. Devanagari cu mioriţă. Ah, agenturi pre China ante. Şi scrisul tău ce decăzurăm din litere-literatură nici pre nud, dintr-o muncă şi-o seducţie-orient-încă, peste umbletul îngheţului, zis, prescris, de neproscris.

trezirile de Târgovişte pe somnul tatei picto-sirian-waltzing Matilda ci izvorul de sub corn pârăul ulmului cu veveriţă dealul Liţii cu apa mamei zefir sefirot prin pustii de-om mai fi every woman has fantasy infarct pe trei cafele una a ta lapte cu guler conservă de ciuperci Chaeyoon din Wisconsin prieteniile construite în congregaţiile religioase sunt ingredientul secret prin care religia ne face mai fericiţi eşti cu făină pe nas lebădă roşie pe ponturi boante unu-i prost şi altu-i mincinos procreez versete nu mi-o mai fi Chicago adversarul a devenit parte din tine scindere miseriens în loc de miseris tot fantezie neoproletcult postmodernist trăgea iar o flegmă în calorifer de ce sunt bătrân un nivel absolut infect

Are mania persecuţiei, s-ar vrea persecutor. A fost şi el la înmormântarea lui taică-meu, acum opt ani. Mi-ar mai trebui opt. Să nu mai povestesc dispariţia certificatului de deces, l-a găsit Viorica. Am vorbit cu păcat că şi-l luase în colecţie, poate şi unde nu fusese la înmormântarea propriului tată, lasă cleptomania de înmormântări naşului de botez, monseniorului. Predarea mi s-a banalizat, nu mă mai stresează. Vero, ce dacă nu ştia colonelul că sunt poet, aşa, nici Vişniec, protejarea celor vulnerabili, libertatea de a vrea, libertatea de a alege să nu-ţi fie frică-onu. The other dance may have been from Maramureş. The monastery is Hurez. Popa nu vrusese să ia bani, dar ai zis că pentru săraci. Mâncau varul de pe pereţi. Nu s-a înţeles nimic din lectura studenţilor actori, să fi povestit piesa, traducerea, altfel măcar se prefăcuseră în public tânăr. Ce film s-ar fi făcut după Ciocoii vechi şi noi. Peisaj la marginea pădurii, 98/72 cm.

A luat-o la Bagdasar. În vis, nu-i găseam nasul, să văd dacă respiră, nu era rece. A adus-o salvarea la miezul nopţii, nu mai era incoerentă. Picioare negre. Nemâncare, Kenya? Frumuseţea retragerii vitale. Visul cu muribundul, de-l frecam idiotic, fără salvare, trezindu-mă cu el crezut viu. Pe când ea, scăpată, şi de moarte, în rugă. Tot voiau s-o trimită altundeva. Hustle and bustle. Nu-şi dă talente. Ai vocea naturală, cui vorbeşti? Până i-a zis şi naturistul ei să meargă la spital spre a nu muri. Anticoagulante.

Bine că natura este un mare rgizor de film parandărăt. Farsa cu falsa verişoară, intensitatea diferenţei, împărţeala norei, toate peste olaltă. Buda e o mie de kg de bumbac, ţi-am închis gura. Libertăţile de vârstă şi rivaleriile de grup. Ce să ne mai spunem, te pensionasei şi schiţai catedrale, ultima în Kenya, să şi asişti la zidire cu viaţa ta, cu nimeni în urmă. Vor câştiga dacă nu le-or tremura genunchii. Filme ruseşti cu nemţi împuşcaţi diareic. Se tot vorbeşte cu chirurgii – diabetul şi hepatita încurcă, nu şi cancerul. Probabil că vor să-i taie piciorul, a tradus Gabi. Tismana este India. Ştefan cel Mare, ţar în 1473. Nu te pricepi la politică, da' orişicât, comentariu de cârciumă, ai citit cronicile, a murit prea uşor, netorturat. Zăpada metastazei însorite, direct la capelă.

militant eolian sabie caligrafie ne-am neam Pandera Evu corect este escroc nu ex Ihesu ben Pendera masificare din obscuritatea dominantă stil purificarea notărilor din promiscuitatea anturajului vag social mediu-remediu tu cu Mazilu după mere ganglionul de sub maxilar trei feluri de apă chioară verde pe post de spirt medicinal credeţi că alcoolul care se foloseşte la vişinată o fi mai bun pt comprese dacă da spuneţi-i să se ducă la alimentra nici notiţele după Puşi nu le mai înţeleg taekwondo andragog etnomatematică prost cât fuge trenul geaba recolte băute voi lua alt caiet pixul farmacistei înapoi mere pe gheaţă moralism după argou spuma din caiete acum aş înota m-aş scufunda

Applying rules and laws contextually for personal gains and advantages. Mergi pe la cimitir mai des şi nu te mai întoarce că degeaba acoperi scoarţa pământului. Ochi închişi sub degete pe flaut, în ţesătura harpei, la grinzile arcuşurilor. Mâini-baghetă-strune-tobe. Sunete-cascadă. Fundal însângerat. Suflet în picioare. Tatăl nostru, orezul nostru. To avoid archetype for benefit of mankind.  La Chişinău, antiromânism înfrânt de antirusism, pe la Bucureşti anticultură antiromânească. Auzi corida. Furnici, cârtiţe. Străzile. Universitatea dintre vieţi. Pe sub etaje de lemn, de mahala, mai încoace, retras, alt gathering, şi cu ai lui Ladea, de ţinusem spiciuri, pe ei tot îi pierdusem, că se îmbârligau cu mândre prin han, cum am şi constatat oripilat de-am plecat, ce era să le mai fac, bine că trăiau, că-i văzusem, îi prinsesem, nu ca-n realitate.

Şi bojpuri îmi vor indienii. Oltul cu totul. Plin de pupături, p-ormă o carte, după care mi-a dat nişte copite. Băieţii cronometrau agratici. De pe cunoştinţă pe competenţă. Metropolis, acolo mi se pare că e foarte mişto scena. Ne învăţa şi româneşte. Encomium moriae. Nici nu desenam ce-am desenat. Berzele plecate pe pilot automat. Sarajevo. Art of Love. Rasa in Yoga. Dance and Asanas. Om, sistem de sisteme. Că doar din sperietura faptei nu s-a evaporat drinkul din sânge. Nandkishor, little later. Ashok, lunch pentru Eminescu la DU Guest House. „Dansul, muzica, pădurea”. Distanţa de siguranţă mai mare decât lungimea braţelor. Ai câte un fiu în Anglia, Canada, Australia, te întorci din diplomaţie în India.

hiranya garbha purusha pradhana avyakta rupine. Imn răpus. Vă duceţi la Paris. Vin dansatoare cu măşti. Relax Comfort. Dalida, Montmartre. Puşi cu bune oficii la Popescu. Impresariat de dans indian şi arhetipuri. Mai uşor van, mai greu scenă. Rarest of rare to warrant the death sentence. Nu umbla cu franţuzisme. Focshani shanti. Out metropolis. Avalanşă de cancere craniene. Gain de cause Klassfeld contre Celine. Nagar Lakshmi. Priyadarshini and Mohana. Zăpadă pe pianul pământului. Viva la mdre de Messi. Rossia vâidet iz krizisa v 2012 godu. Vianu  per Valah. Ce sî mai caute Natya?

Încă 200 metri până la cotul Faur-parcare, din faţa facultăţii. Împins, din spate, în picioare. Câine îngheţat. Mutat reflex umbrela pe partea lui, m-a depăşit, a rămas în drept, n-am ce-i da. Căuta companie. Am ocolit băltoaca de zece metri, mă urma spre strada de intrare. O intra în curte. Când au izbucnit fulger doi dulăi, cu încă unul după ei şi alţii, alarmaţi asurzitor, răspunzându-le la furia lătrăturilor de atac, exterminare a prăpăditului, neapartenetului. Cu mine n-aveau nimic. Nu l-am mai văzut, şi fusese dragoste la prima vedere, de ambele părţi.

moş nelăsatru datornicei vestale masonilor rituri de-a naţie într-o depensionare iar moscovită confuzia legii cu trădarea tăcutul făcutul locvacele i-a tras pe fus pe toţi moşroţi prepeliţe la umplere de scaune art history cultural theory world thinking day pârnaie de parcă vorbeşti de Eminescu mansarda full prea mult trecut neviitor zăpada neviscolită sub toate oceanele amor phophalus înflori în Caims orice casă de ţăran o universitate apud Ionuţ zăpada pe meri nu ţi-a venit la spital nu te duci ca la nuntă nici nu vrusese fetele în aceeaşi clasă răzbiţii de păcate ne găbjiră arsura se întunecă să năpârlească tropic yet caiet unrest with sense of irony mită în formă continuată iasomie favoarea morţii eugenice antiidentitate arabii toţi răsar bisericile la rând pe aprins lumânări şi umblet mai vine şi trupa petiţie luviană maidan-libertas adamas-vajra Anicet-Nacichetas

Personaje-intelect, sub lupă zoom, de-o generaţie-martor-Casandră, cum ne-am fi eviscerat ritual, călcare de urspân. Poza bătrânului, scrisul katha. Că nu ahimsa ca Mahatma, pe viu, în anii '30, cu de-ale lui, nemai ale noastre. Cât că predasem şi toţi numai Gandhi-King, nei Codreanu-Eliade. A nu mai creşte la(r)va? Şi tradusul lui Gitanjali-Tagore, bărbat-femeie în faţa lui Krishna, femeie către zamindar? Măcar şi cafegii eliadini chestionând spiritul pulex. 18.300 hits. Paralizia tatălui cu bătaie, de mic. Nu e masculin/feminin, e Dumnezeu, îl voi scrie Tu. De nici traducerea nu va fi religioasă, necum rosicruciană.

Vin ele dansatoarele, via Slovenia. Haideţi, paparudelor! Raptus. Planning budget. 3 Australii, zeci de Slovenii. Concurenţă în ochi indieni, că ungurii preşedinţi de UE. Nu mai e nevoie de unguri. Omnisatanic, omniipocrit. S-a tradus pe sine în engleză, eu îl traduc în materna mea cu gândul la a lui (versuri ca în Mioriţa). Dansul vine. N-am somn, să termin Gitanjali, cititul tânărului Eliade. Relaţia cu dumnezeu, în traducere, ca între bărbaţi, atenţie la unii. Credinţa crezătorului cu crezutul, başca metafore corporal-cosmice. My darling. Doamne? Radha? Clementine? Încercai Vrutul meu, pe aromâneşte, în înţeles românesc, liturgic, cu Vishnu-Hristos, fost ori viitor Krishna, Bhagavan, Iswara. Finalul ţi l-am tradus pe miserere.

Mohini, Botta, martie. Prima oară mă girase pentru Italia, că-mi iubesc nevasta. Îi prea povesteam întâlnirile cu Dinu, de eram urmărit, se vede. Ce trebuia să-mi spună de Romulus că e cel mai superficial om pe care l-a cunoscut, când acela avea o o operă, iar el nu. Accent pe Noica, mai ca pe Stăniloae. Îmi ştia relaţia cu Eliade, eu nu i-o ştiam, cât că-l tradusese. O promova pe Ana, pentru că Ana îl însurase pe el? The Migrant Body.

Bustul depozitat în muzeu. Nici tapiseria. John, fiu lui Constantin şi Verei. Da, bust la Colegiu. Pălăria lui Le Corbusier. Raven. Albastru de Hilohi. Scena mică pentru şapte. Disrepute. La şosea, beton de strigoi. Împrieteni-ţi-vă cu tăcerea. Invitaţii tipărite. A good day, Dr. Anca. Cum o da Dumnezeu. Green room, nu prea. Brâncuşi e tatăl meu, nu Henry Moore. Conştiinţa formei pure. Prometeu pe pian. O mai veni Priya? Flux des clandestins. Le plagiat du baron Guttenberg.

o febră decât o Indie dans după zgomotele surzeniei fără rostul poveştii delirul puiază ciocniri de propulsii contrastive atracţii de contraste copiii or ajunge altă Indie decât a noastră teocraţie bravă ameninţare ţară orientală colonizată de foşti colonizaţi chakrezi în ţinutul idioţilor lăsaţi în pace acum să-şi ajungă dansatoarele orarele goale de mine recognition rejection incapacitatea cronică de a avea succes m'enfişişti strwman attack last ride ca şi cum am trudit pentru duşmani milonga mandir tichet verde ardhanariswara Shankaracharya decedenţă maestru al misterului diabet ridicat we acknowledge gratefully your nomination vocea sub virus dădăciţi dădăcitori tantra tandră mantra mândră yantra intră le-ai dat punga cu afişe turturica să cânte şi gâtul m-o lăsa you are a treasure of knowledge I know how to be happy rasism întors dictaturile personale se năruie larve şi îngeri Jana Gana Mana Amar Shonar Bangla natya nritya în vremea asta turturica de-i cresc şi-aşa greu penele aripilor şi-a pierdut coada peregrinând în altă cameră ţi-a spus Jack Nicholson acum 25 de ani să uzezi nu să abuzezi Emile mexicanii au pus mâna pe California mama Kali iubesc România băga-o-aş nu mai ai simţ moral

cam o sută de întrebări produs de comunicare invitaţie la natya voce timbru parolă răsad Răsvad năsturei în Hotare masterat pe aceeaşi antropologie a violenţei de cine a mai vorbi în ce contrarietate treaba voastră vă zgornesc mai puţini de om rămâne când şi eu la ce pauză poate urc sub grile absenţa compasiunii crima ereditară copilul martor celălalt Cybele debarasare întorsul care-n spitale care-n poliţii simpatie ratată examenele astea şi voi vi le veţi aduce aminte nu pe pshihoză cât pe replici în cunoştinţă

proforma dansatoare câtă Tunisie cât Monet neclară descinderea trupei mă întreabă teatrele aşa şi banii primirii pe Duca în loc de Griviţei spre Republica în loc de Dristor  ne ştiusem altă dată gara să mai citeşti Eliade ăştia-şi gândesc propriile zboruri nici nu le ştiu supleanţii nici n-am avut o zi prea veselă mi-aş lua nişte mere litanie per psalmodiere violenţa asupra propriului organism carnea victimei consumată satyagrahi antipatia etnică rezistenţa nonviolentă socializarea negativă             Inginerii şi repetenţii îmi dau lecţii de poetică. Ia-ţi mârlăul şi lasă-mă în infarctul meu. Dedesem în plâns când să-ţi povestesc de Quasimodo schiţând catedrala în persoana mea restaurată după tipar. Discurs de trei ore. Nemediocritizare prin prunc, dimpotrivă (când începe să vorbească?) Mi-am povestit psihopedanţe. Cu una, încă unul, fidelii. Al treilea neapărut psihoocupaţiei. Cât cu versuri psiho-socio. Frig pe ieri, less cloths. Cum ar conduce inginerii societatea. De ce m-oi apuca, poate filmarea. Strângeri prerar. Pe ce prieten(ie). Vino cu mantra şi mai vorbim. Un milion, o naştere. Cât o recenzie? Ştim care fură la cărţi. Numai la examene m-oi mai întoarce? Priveai prin ochelari ochii mei liberi. Blondo, am vrut să văd dacă scrie, salută inginerii. Romanul conştiinţei l-ai oprit.

Garda se schimbă. Calderon împuşcat, după Eminescu, la mansardă cu noi, sub steag indian.  La Timpuri Noi, la Copy Print. Frig pe friză. De azi într-o săptămână dansăm impresiile lui Blaga despre Gandhi. N-am răbdare de psihopovestire, hârtia şi s-a ofilit, albe concreţiuni habotnice. Eu am lipsit slujitorului, precum şi Omonimul. Tu, sor'meo, te-ai pupat cu Lazăr.

rupere nu de povestire nu în stanţă bine se retrage apoi că nu mai merge în Germania că vine iar promisiune cică neţinută retras ba de ce director că ea cu fi'su ia să-i văd cv-ul apoi no lights small stage bustul vostru a plecat al alui nostru e la aer picaj pe muzeul ţăranului picnit în beci pe recompunere în dans friguroasă zi frumoasă ne trece timpul pe drum unde-om mai ajunge la dată fixă la doctor nu spun de netăiat picior ori zilele de-o viaţă de femeie nefericită în rugăciunea neprimirii la azil Medeea şi-a tăiat la Tomi fratele fetele astea vor dansa pe firul paşilor Ariadnei pe-aici treceam şi ieri poate şi mâine că n-o fi început să şchiopăteze cu ocazia dansatoarelor de la Tugearu la Priyadarshini ce le pasă dansatoarelor se sperietura ambasadorilor cu influenţe închipuirilor de după showbiz ce mi-o fi trebuit Gabgi şi nu-mi mai scrii diplomele mai apoi să nu mă simt prea liber să nu mă duc la Râmnic

locul spectacolului se schimbă v-aţi fi fotografiat la singur bust fitilul meu cu o mie de ori mai bine la colegiu scoase şi pe Niţulescu şapte sute în legitimaţie la Obor că nu puteam pe card distracţia nescenei ca la piane opera lipsea pe ce invitaţii ne pornim şi ne reinvităm noi doi ducem crucea dansului idolul s-a făcut icoană şi împreună dansează cele şapte ori şase priyadarshine şi 16 locuri a merge poate n-o chem pe Anne că piaza m-o paşte de bine cu plăţile s-o simplifica blitz abia nu ne-om mai huţupi cât o fi şi la metropolis scena ţări mici scene mici cum or fi în Slovenia de ne umflară fetele o zi o să vi se pară la gară dar garnizoana jandară cu Ceauşeştii grătară aproape şomer şi după van îmi fac de lucru şi aduc afişe mâine şi ce-or mai distribui ai lor un antet Mărie ia să-mi faci tu mie cu bolintinie Becescule hai la deschis mustăria agresiunea se îndulceşte mă plătesc cu 1-2 locuri în van de pe hârtie pe veresia dansului bancnotele au ajuns un leu mărunţiş minus 10 bani o fi completat casierul 2 pisici negre îmi trecuseră deodată pe dinainte a treia stătu scădere adaos s-or fi anulând mă întorsei mersei cu spatele niciun ban la mine o să iau metroul să ajung la Relax apoi pe jos mai negru Daciei Arcub în discuţie vrei pe Maria s-o cheme Laura şomajul zilei reîntrerupt viteză de capăt căpătat cât să-mi fie miercurea de m-or mai scrie neicii vallahii hinzi hunzi şi Leu preşului Bela nu mă găsişi acasă Nand other thing hai vino Priya cardul se strecură brânci ce-o mai fi înci incii de încii Ancii Ancâ voi mai cu ce sfătuiri ori să nu se mai întâmple vă voi explica sigla vă invit la stejar a vorbi mătale cu Chiliman de-ţi spusei scurtătura niciun colegiu taxi toxic inenţiile mele rămase în locul convenţiei 1989 mă cheamă patru mă cheamă roşu Pamuk pojghiţa şi apoi ritualici sau straturi de înrăire mafiozităţi de periferie ar trebui să produc din penel cărţi-piaţă cu India fie treduceri nu mi-am mai pus numele lângă nomina familia Jaravete a mă lovi cu uşa deja deschizându-se în afafă ca-n Kalidasa parohia Precupeţii Vechi

revorbire la vorbire artists instructed to thank the mayor to see the back of his back lucrurile au mers bine cu apropierea trei ore pe tabele foaie mie carnetul ăsta lichidată folie transfer de contracte Adelina sau Coţo traducătoare Natyanova cum ne şi împăcarăm ce îndatoraţi mi-oţi fi trei cărţi or ieşi nu vă voi mai vrăji vrei oralitate Terranova mă sunase Paula se strânseseră tocmai acuma mia pierdută de-oi recâştiga-o bancnotele hoţiei sau îmi curseseră banii şi următorul i-a luat fără să se mai auto să-mi fie cum îi fu lui discuţia era a mea plimbare auzi permise de la misie mai accesibilă poliţia doamna s-a plictisit şi a plecat după ce-şi spusese ştiinţele care e numele primarului ca să-l pronunţe el bine garderobă inspectarăţi pe banii mei măcar ne liniştirăm reciproc Lizeto ce inspirată fu-şi acum să vă şi invit nu stau rău cote Cald cum oi mai vernisa samosele şi ele servanţi indieni sudici liniştita bătrânului taximetristu-mi luă 200 şi suferea de mia-mi dansul sau banii toţi pe apa sâmbetei ne-am înţeles într-un final şi biata Măria la sor'sa şi când om recidiva de nu mai am obligaţii înfrumuseţare prin vicii văd altfel viitorul mia pierdută nu mă mai apasă poate când aş recupera-o se şi făcu din lei în euro voiai să stau noaptea la hotel să le aştept focuri bengaleze şoferul că vrusese să vină după mine poliţizate fetiţe şi gardişti că ştampilă şi pune-o m-am dus la amba era vineri oamenii pe la reşedinţă ia-o iar ţigane de te credeam afgan

la coadă la diabet în loc dansul tabiet a plăti arcan or niet negociară străinii scump să-le plătesc eu ţigănia făloasă astă-seară aş avea de vorbit despre linga şi-n baston şi afumat dacă mata eşti de-acolo unde ai făcut armata n-avea poftă de mâncare acolo se trăieşte bine sunteţi o grămadă acolo povestirea rupturilor din bani şi flashuri de pierdere stinsă destinsă care cu promisiunea neţinută care pe remuneraţie care pe maşini flash back and ahead vă învăţ să mă aşteptaţi băieţi a vă şi refuza a mă apuca de altceva oricât de târziu vă rămână fetele cu clopoţei n-a venit a n-a ajuns ori e jos nu contează trăncăneală bătrânească diabetică de suntem incurabili trăiai cu ce munceai de când sunt aşa era ţi-a făcut fişele vindea o pasăre ziua nu se luară ăi doi câini negri dinaintea-mi Maurya şi Mukerjee altora referinţa îmi văd de colocvii mărturisitori la aula magna Brâncuşi la Calderon linga la Obor decan nu vrea să fie ambasadorul celor din stal lecţie neţinut ritual două stricăciuni guardul mă împuşcase din ochi sculptat de Bulborea cer mia nu cer suta scuze c-am vorbit peste dumneavoastră îmi lasă cardul mă lasă să mai încerc scot 20 lei  pe apăsate 200 nealbastre galbene am cu ce plăti taximetristului cârnat de bilete în amintirea miei înghiţite trei ore sub ordin fără vină finit grantul cu martori lejer cât să mă retrag eu cum mă temusem că mi-ar face şi mi-au făcut mai din timp ai mei de mi-ar fi indus retractul să mă şi autopensionez fără urmaş nici de adoptat tot popii da' tu văd pictaşi pe Daniel şi te plăcu nu-ţi merse maşina traficul adresa spitalului de urgenţă cine se ocupă ca pentru dansatori aveţi primarul şi cazarma împuşcării lui Ceau că macabru înainte de marele spectacol tot pe vatra mea da domnule hiring spaces la diabetici notând dulceaţa dansului indian samose din sărate lins arate lins în rate nici bani nici sex cum să-i spun nevestei îţi cerusem 500-le că nu le dai indienilor cărora le-aş fi dat ce-aveam în legitimaţie aşa am urcat în taxi fără un ban aşa am oprit la bancomat şi mi-a înghiţit mia vă povestesc la canastă nu mai jucaţi  de ce nu-i spusesem nevestei aude acum se crispează nu mai poate exploda mai apoi ai pierdut un milion am pierdut zece milioane târziu în noapte lasă oi fi adormit am auzit ceasul la şase renumăr remuner mă voi dezbăra taică şi cine-o mai îmbătrâni răbdarea mântuită capete în gură formulate invidie povestirea va suna sună străvechi sunt încă la doctoriţă se face ora de când n-a venit apăru şi o blondă pletoasă premiul incurabilităţii cacialma Nobel nominalizatorul nominalizat mesagerul în locul prinţului din titlu şi din puşcă pe presă altor elucubraţii crimele să trăiască bolile ne plictisesec nici cu moartea lăudând mi se închid ochii neică  de-oi intra în gaică nici cătrăneala calmului sosisem frigului fâşii nu i-am mai scris văd ce permise oi ţine eu şi Maria întrebătorilor de mine bani cer de ochi neînvăţaţi autonomia cum îţi ia bancomatul aşa şi (ne)angajatul unde să scot paltonul zice că se moşteneşte părinţii n-au avut crucea autopsia maladivităţii abia am unde sta în centru până mă sună arcubienii istorie cu blesteme cum trageţi voi indienii la comunişti la ruşi iar eu că nu mă recunoaşteţi eu prea vă recunosc drăguţenie întârzirtoare asta per admiraţie că recunoştinţa aşteptare rar care staţi de vorbă petreceţi timpul ce s-o fi şi contând abia ne detaşăm pe front împuşcătură neafront şi când s-o înfiinţa lumea s-o sentimentaliza terapia aşteptării doctorului a nu-l dezamăgi te-oi acutiza spitalul de urgenţă al Târgoviştei în ce film indian şi servanţii bucătar parter copii la poştă plecaţi poliţarii de ce n-oţi fi lucrat nu mai fu vorba până când şi eu voi fi ofensat India lui Ram s-o fi pensionat bătrâni veniţi pe aici să nu aveţi pretenţii de avans mi se întoarce cohenul altă bucurie între resteie cât să te afli în treabă paştere de biserică vine doamna doctor ca doamna şi domnul general puterea ambasadorială a nevestei per caso preşedinţia vrei şi scrisorile Prizei nu invitaţiile nu vezi că n-am lapte cu net al Platei dă-mi-le am la diabetici şi scriind în carnet i-oi stresa America ne-a lecuit chiar de ea prin neamericanii pârâţi nemulţumiţi de obijduitori scriitori ne pe bani Corneliu cu bucata de pământ văduva începuse să plângă pe lângă biserica catolică i-am spus v-a iubit la nebunie aoleu ce a mai iubit-o de-i venise la lansare amânând dializa intră una blonzită vâj ea o fi ceva minute peste oră poate nici eu la fix lasă orarul colosalităţii abia peste trei luni cum oi via pe aici neprins în alte programe n-a intrat nimeni că acu a venit lăsaţi-o pe doamna adică jos şi fata ce să mai fi adus flori ajung şi la bancă m-or suna acolo vezi şi ce mai e auzi la ofiţerul meu tot Nadia-natya mă ţine şi aia să fi chemat lumea la acra bancă decât la ambasadă gogoneli golgoaze poate chiar sticks că ziariştii vor să ciugule care ziarişti nici Jean iar presa a intrat al doilea pân' la şase către opt fata că să vorbească cu doamna asistentă vorbiţi şase cine are eu am 6 treceţi batalioane diabetul domnişoara nu stă de vorbă cu voi la 9.45 are păi începem moşii cu fata intru eu acuma ea da intraţi permisiuni generaţionale iar eu salvând bustul lui Tagore cred că nu vine faimosul actor cum ar fi în repetiţie  a se conversa pe mobil săraca fată chiar moşteni se nimeri a vorbi mai avem picioare căciuli vedeţi-ne cunoştinţe conflicte jubilanţe frustrări click trick trigg strig ţipirig şi când oi mântui chenoza m-o apăsa nu ne ştim sorocul jocul mă reoriginasem hindustan cu tinereţea la ei lăsată parcă m-aş smulge în toiul replăţii poate e reciprocă uzanţa trebuie întâi să depun am şueta obişnuit aer închis nemâncării pe neodihnă văd diseară cât n-am money over ce mai vreţi faceţi ori oi plăti pe undeva nici nu ştiu de mai mergi la Târgovişte Mărie şi cum facem din haleală ne lăsăm de nu ne ştim cum aş fi în audienţă la coadă la conversaţie diabetică ori Sisoe  destui se pregătesc de expoziţie şi Paula întârziase după ani aseară pot să stau aici mai care dumneavoastră dânsul ei vorbiţi putem a da bine drăguţa mea fetiţă auzi vezi când vine Denisa să stea ea cu Anişoara bine pa ţăranii vorbeau curat româneşte acum tv manele când nu venise când a venit acelaşi ritual personalizat fiecare se gândeşte pe văitate la sine ne pasc orele ordinea diferenţe de sex vagi un număr de ordine o oră de programare buletinul e al meu fata înăuntru mobilul generaţie on-line disco etnobotanice audiţiile nerefuzului pacienţa gata pot să plec şi se gândesc la copii prin barajul patiei un flacon pe pupate nicio problemă filme farmaceutice intraţi altul ce trebuie să-i mai arăţi talonul de pensie iar cu valori interesate nu prea te-am băgat în seamă genul orb chiabur cade pe scaunul bunicii mulţi se aşezară pe scaune nepotrivite uite că găsi şi ea intră numărul 3 nu apăruse cinci Câmpeanu din Răsvad  am fost la motopompe după talon la inter toţi într-o liniştire invidiile odârlite niţică cărniţă când vă voi v-aş povesti ce vrea să fie o povestire când ne-am cunoaşte ne-ar păsa diferim ne configurăm contrastiv descoperirea bolii ne elevează potol de loviri campionii zac intensiv ce vă mai schimbaţi uşile că 4 da coană mare a intrat târziu relaţia baston am şi amputaţie am şi operaţie da' tu Puşi nesunat cu peste 50 mail-uri nici şterse că netimp emoţia cu permis de intrare de ce nu de la crematoriu de la capelă că banca m-a feştelit niciodată ştiind de unde ţi se trage hai Doino goino rezonăm calofilie proba(bilismul) aşteaptă ce şi devremele vă puneţi în pielea perdantului şi puteţi avea consecinţe moderez conferinţa de presă portret ori volum n-am pacienţa nici a pacienţilor necum a doctorilor hai tu 4 nume de roman să vin 6 ori program fata şi Ţone aşteptară reţetele că nu se lasă chiar la jumătate de an când nu mai luai nasturi nici când urcai că scăzu bătrâneţea-şi povesteşte nu numai diabetul ce diabet că fac insulină politică roşie Momane dinţi centrul naţional de dans ziarişti scene nepovestibile

că mă căuta la Cald bine că nu la diabet low battery arlus cu faţa la ambasada americană I will think twice for receiving a new grant flamenco după cash paturş' trei de milioane vechi 4 ore sala în pânză rânză cămaşă neagră cravată albă din păcate săpunul e bărbat se înţelege mai bine cu bărbatul stai jos m-am zăpăcit de cap vorbeam c-o mamaie sunt cu o brigadă vagabond cu capul n-auzind nici mintea nu-i plătea mai şi muncisem toată noaptea lipsă rostrum scriere de dans italic stricat pe gâşte îmi văd de stuf până mâine n-oi mai avea memorie ne-am luat sindromul buchete sau coş de flori colegiene la vatra tinereţii în vechiul Indraprasta tot alte amintiri rărite extraramayanic de serviciu a înţelege răuri-râuri excese calabalâcului secrete neîncălţarea şi tu pe neieşite ah generaţii prihană îmi iau mere şi carnet Nand arbitru de box nu mai vreau recunoaştere ne ţinem până miercuri şi ne lăsăm nelansaţi dacă nici acum nu m-oi fi săturat de ambasadorii indieni să mă asasineze tot ai lor noroc şi de virus în gât

delighted happy to be here thanks Puşi şi Pasi s-o las p-aia să traducă you feel in India şi banii de mâncare nu ne-ajung povestire prin mudre piruetate după elemente Tandva Shiva coţotobiţă  se pot isca destine încă yoga alt iepure o sări de prin staluri alt Eliade fie-mea i-a scris m-a salutat iubiţi pomii înfloriţi şi copiii necăjiţi din Kerala la Kolkata still stands de ce Târgovişte mă lăsă s-o pup cu prietenie răsare uimire imensitatea frumuseţe şi graţie universul în patru cântece la icoană free thing să-i dau voie să tragă o ţigară da' nu ştie Târgoviştea mai simplu că aveţi făcut machiajul taică-meu pe stânga la dus scena curbă Ronin noaptea zorilor zorul nopţilor Nataraja toba we better ourselves mai terminarăţi o ţară numai capitalele fac yoga zi la rindea pe roată nu joci Nae Bălăşoiule cântar de mantre rărite respectele plictisului tixit tuşise şi Priya impresariat de neant primordial or fi avut slovenii mai mulţi bucureşteni-târgovişteni capitalişti da' slovacii prayer to Ganesha purusha prakriti drag şi dor

Natyanova: Priyadarshini Ghosh (Shome), Artistic Director, Mohana Iyer – Associate Director, Kajal Hazra, Chandreyee Sengupta, Paulomi Mukherjee, Pinki Mondal, Rajendra Panchal.

"Hiranyagarbha" based on the Yoga ... Usha based on Rg Vedic Ratri and Usha along with Shiva Tandava and Creation... We are from Kolkata so we are definitely preparing Tagore pieces for our tour. One of which we are taking is based on Tagore's poem named 'Nagar Lakshmi' to commemorate both Tagore's 150th year and Mother Teresa's Centenary. .. (Priyadarshini).

Organizers of the tour: Romanian-Indian Cultural Association, Indian Embassy in Bucharest, Indian Council of Cultural Relations. Partners: Bucharest National Theatre „I.L. Caragiale”, National College „Mihai Eminescu” Bucureşti, International Academy „Mihai Eminescu”, Center of Recreational Activities and Occupational Innovation Bucharest, Târgovişte Municipal Theatre, Târgoviste Writers Socity, Oglinda Literară Focşani.

(18.02.11, by Romanian Post, to George Anca:)

Svenska Akademiens

NobelKommitte

The Swedish Academy gratefully acknowledges the receipt of your nomination for the current year's Nobel Prize in Literature.

Dear Mr. Anca, I congratulate you for your nomination for this year's Noble Prize for Literature. It is a great honour and you fully desreve it. With all the best wishes, Jitendra Kumar Mittal.

Congratulations Sir George Anca ji. God Bless you, your family and friends. with best regards, manohar. jalalabad, afghanistan

P.S. - Yesterday about forty people killed in jalalabad in suicide attack and today about 30 persons died in suicide attack.

George Anca

NATYANOVA BUCUREŞTI-TÂRGOVIŞTE

Natya shastra a fost dezvăluită de Brahma, se spune la începutul primului tratat de artă dramatică al Indiei şi al lumii. Ne-a reamintit aceasta Priyadarshini Shome, din fruntea grupului Natyanova, în Bucureşti şi la Târgovişte. Nu-i vom uita niciodată pe cei şapte: Priyadarshini Ghosh (Shome), Mohana Iyer, Kajal Hazra, Chandreyee Sengupta, Paulomi Mukherjee, Pinki Mondal , Rajendra Panchal.

Împreună cu Maria Pomohaci, suntem singurii români care am participat la toate apariţiile, între 21-23 februarie: conferinţă de presă la Clubul Calderon, spectacol la ARCUB, tribut lui Tagore, la Teatrul Naţional Bucureşti, spectacol la Teatrul Municipal din Târgovişte, atelier de dans indian la Calderon. Asociaţia Culturală Româno-Indiană s-a bucurat de parteneriat cu scenele şi instituţiile-gazdă prin Ilinca Tomoroveanu, Adriana Popescu (Teatrul Naţional Bucureşti), Mihaela Popescu (Calderon), Anca Negulescu, Rodica Paliga (Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”), Dan Ţopa, Marta Bănescu (Teatrul Municipal Târgovişte), Mihai Stan (Societatea Scriitorilor Târgovişteni), Gheorghe Neagu (Oglinda Literară).

I-am sugerat, norocos, din timp, doamnei Priadarshini Shome să celebreze, prin dans, cel de-al 150-a an de la naşterea lui Rabindranath Tagore chiar lângă bustul său de la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, dezvelit în 25 septembrie 1998. Bustul, am aflat ulterior, tocmai trecuse în muzeu, până când se va termina refacerea holului Naţionalului bucureştean, dar idolul s-a făcut icoană printr-un vast tablou azuriu lucrat de pictorul Neculai Hilohi anume, în zilele premergătoare tributului.                      Salutând simbolicul omagiu al Natyanova, E. S. Debashish Chakravarti, ambasadorul Indiei, a făcut trimitere la conferinţa pe care Gurudev a ţinut-o în 23 septembrie 1926, în clădirea de atunci a teatrului, cu un mesaj actual şi astăzi. Pe muzica a patru cântece tagoriene, în bengali – „Dumnezeu a trimis omenirii muzica pentru ca omenirea să devină o simfonie de acorduri şi să cânte o serenadă divină” - Natyanova a dansat, ca într-un templu, noutatea propriului nume, în continuitate creativă cu Rabindra Nritya  (Tagore a scris peste 2 200 cântece şi a compus aproape 500 melodii), Nava Nritya (dans nou), Anibandha nritya (dans descătuşat), Fusion Dance.

Spectacolul în două părţi – Brahmand (Cosmosul) şi Hiranya Garbha (Pântecul/Oul de aur) – a fost urmărit de sute de spectatori la Bucureşti şi Târgovişte, celor mai mulţi revelându-li-se pentru prima oară o artă supremă. Pentru unii, fie şi şocul Creaţiei dansate pe versete din Rigveda ori Yoga prefăcând izvorul în ocean de înţelesuri nemijlocite ar putea fi primul pas autentic  spre universul culturii indiene.

Ne-am  împărtăşit din bună parte a celor opt stiluri de dans clasic indian: Baratha Natyam (originar din statul Tamil Nadu), Kathak (Uttar Pradesh), Kathakali (Kerala), Kuchipudi (Andra Pradesh), Manipuri (Manipur), Mohiniyattam (Kerala), Odissi (Orissa), Sattriya (Assam). Poate prima oară în România, am făcut cunoştinţă cu forma dintâi a artelor marţiale, Kalaripayattu. Libertatea conferită de componenta improvizatorie „nova” (şi nouă şi stea ultraluminoasă) se va fi comunicat instantaneu, nemaicomplexând cu infamiliriatatea profunzimilor sanscrite.

N-au lipsit iniţiaţii, coregrafi, dansatori, indianişti, yoghini locali, tinerime în căutare de moksha (mântuire), scriitori, diplomaţi, politicieni, copii. Nimeni nu ar putea preciza vreodată efectul trecerii fulminante a acestei trupe, ca a lui Tagore cândva, prin sufletele atâtor privitori seduşi ca de o divinitate în oglindă. Şi Eliade va fi schiţat, la 19 ani, o decizie de sine în conextul Tagore-Bucureşti.

Tandava, rugăciune către Shiva. Imn zeiţelor Ratri (noapte) şi Usha (zori). Plecăciune zeilor elementelor: Agni (foc), Varuna (apă), Vayu (aer). Shiva este zeul dansului. Conceptele mistice animă dansul-credinţă: bhakti sringar (iubirea mistică); jivatma (sufletul individual) setos a se uni cu paramatma (sufletul dumnezeiesc), tandava (dans masculin) cu lasya (aspectul feminin), Shiva-purusha cu Prakriti-shakti-kundalini.

Muzica sanskrită înseriază mantrele absolute, Gayatry, Rudra, versetele universale vedice – Rigveda: „The germ that still lay covered in the dusk burst forth” cf Eminescu, „Dar deodat-un punct se mişcă... cel întâi şi singur” -    până la cântece populare sau Sundarya lahari (Frumoasa unduire) a lui Shankaracharya:

Shiva shakti una de nu-i cu puterea-i cel augural

Nu poate zămisli nici măcar să se urnească din loc nu poate

Şi cum fără virtute ar îndrăzni cineva să ţi se prosterneze în rugă

Tu venerată de zeităţile facerii proteguirii şi distrugerii

Ziarul Adevărul reproducea în 19 noiembrie 1926 un autograf în limba bengaleză al lui Tagore (de fapt, un citat din Gitanjali, poemul său premiat cu Nobel în 1911):

„Thou hast made me known to friends whom I knew not. Thou hast given me seats in homes not my own. Thou hast brought the distant near and made a brother of the stranger.” / „Tu m-ai făcut cunoscut prietenilor ce nu-i ştiam. Tu mi-ai dat scaune în case ne ale mele. Tu ai adus depărtarea aproape şi ai făcut frate din străin.”

Natyanova în anticiparea lui Lucian Blaga:

O, vreau să joc cum niciodată n-am jucat!
Să nu se simtă Dumnezeu
în mine
un rob în temniţă – încătuşat.

Uneori regret că nu sunt muzician, ba nu, pictor, să compun din culori o sonată, o simfonie, o „Patetica”. De ce să rămân eu doar pe seama cuvintelor? Se întâmplă să fie obosite, să nu exprime chiar ce-aş vrea, să mă trădeze. Uneori se feresc parcă de mine, dau bir cu fugiţii, valea!, am rămas de atâtea ori fără cuvinte, gândurile se descurcă cum pot! Uneori, ca sub un blestem, cuvintele se golesc dinadins de conţinut rămânând doar cuvinte-coji! Şi uneori cuvintele ne ţin în loc mai ceva ca nişte gărzi de la Palatul Buckigham.

Dar chiar şi în condiţiile astea, trebuie s-o spun...

Am avut ocazia să particip la un eveniment fericit din târgul Bucureştilor, aflat bine-merci încă sub ceva-ceva omăt şi zgribulit sub vânt. Numai o viroză nesuferită m-a făcut să întârzii cu cele de mai jos...

M-am trezit părtaşă la emoţia artistică dăruită nouă cu o perfecţiune greu de egalat, de un grup de elită de interpreţi ai dansului indian. Nu, nu vă gândiţi la un ansamblu fastuos, impozant, la decoruri să stea mâţu’ în coadă! Doar la un spectacol frizând desăvârşirea. Simplitatea poate să ajungă atât de aproape de noi, dar şi de divin! Desăvârşire interioară în revărsări, univers uman smuls şi combinat cosmic cu idealuri, cu făcături de-ale altor stră-vremi de care-ar trebui să ne amintim, cu zăpezi de dorinţi şi înfiripate ploi armonice de sensuri succedându-se să ne fure de pe scaunele salii de spectacol. Armonia din proporţia miscărilor, gesturi smucind şi tandre căutându-ne, ajungându-ne, ne trezeam cu ele în faţă şi simţeam la fel cu artistul, eram purtaţi deodată acolo unde trebuia să se arate sensibilitatea noastră cea mai deplină capabilă să deguste, simetrii orizontale şi pe verticala timpului sau idealului de credinţă. Aplicaţii doborâtoare ale combinaţiilor de mişcare, armonii din nou, suculenţa priviriilor şi gesturilor! O bătaie de tălpi, bum! îndesat în podeaua scenei!, zvâcnet şi tresărire cosmică, o desfăşurare-evantai de degete, ochii zburând spre încoace ori încolo ca flurturi prinşi în poala vremii. Nu era vorba de perfecţiuni trupeşti, nu eram la o stabilire de ierarhii în gen! Esteticul se alunga în umbre şterse, discrete, paloarea mişcării sublinia, apoi brusc se umplea de culoare, esteticul tulbura şi copleşea. Vigoare în dans. Trupul în limbaj, povestind. Graţie şi ritm. Sacadat şi lentoare de visări. Contextul era mai mult închipuit de noi toţi, dar ansamblul te subjuga. Impresiile, copleşitoare. Şi armonia, din nou... şi formele dispăreau, deşi distincte până dincolo în contururi, se pierdeau în alte forme, ca şi cum traversau o vale şi un munte, şi abia apoi se reîntorceau să ne convingă! Combinaţia se producea intre noi - pe dinlăuntrul nostru - şi miezul de foc al înţelepciunii scrise negru pe alb de dansul acela...

Ceea ce părea o bine gândită non-expunere de costumaţii vii, elegante, la patru ace, variate şi strălucinde, prea vii, a ajutat! Simplitate de costume, dar nu de sensuri! Câteva elemente de luciu solar, alb şi negru, respectiv  în prima şi a doua parte, pentru povestea ce va căpta culori doar din mişcare! Discreţie, multă! Şi firul adus la ureche de vorbe şi de muzică... Revărsare de ape, de gânduri, izvoare de forme şi de conţinuturi, amestecate, indistinct, cosmos şi grădini de visare, la doi paşi – iubirea nesăţioasă, necuprinsă. Credinţa prin iubire, geneza, începutul, ca atunci când se naşte scânteia, şi acesta fără de sfârşit, căci toate sunt în transformări care împerechează o cascadă a începuturilor poate clipă după clipă. Înţelepciunea poposind să ne vadă, ea pe noi!, să ne ajusteze de capete dacă nu băteam la porţile ei! Natyanova a poposit nu la Bucureşti, ci direct în sufletele noastre. Nu conta dacă eram familiarizaţi ori nu cu elementele specifice pe care dansul se broda, de cultură, de religie indiană, cu profunzimi greu de bănuit, nu conta cât de avizaţi eram! Importantă, după mine, era splendida emoţie artistică care te făcea să-ţi uiţi pentru vreo două ore toţi demonii zilnici ce ne vizitează şi ne scurmă prin viaţă. Când mi-e frică, Doamne, de demoni, de balauri, de rele, de babe-cloanţe, de moarte, spun  repede o rugăciune, iar Tu, Doamne, mă ridici din pulberi şi mă aduni la piept de înţelepciune. Atunci cred că mi se şterg lacrimile...

De data asta... din freamăt artisitc m-am împărtăşit cu lacomie, ca dintr-o rugăciune sfântă, şi arta perfecţionând sub ochii mei m-a salvat din toate! Dans-emoţie-treceri în emoţii – salvarea din cotidian – goana spre uman la masura lui totală! Poate că e posibil... Pot să mă adun sub umbrar de dans indian, ca sub poale de religii ocrotitoare şi sunt aripă de gând. Atât de modest şi atât de mareţ! India ştie să dea lecţii! Nu conta mişcarea în sine, cât acea anume mişcare transmisă nouă, cu imensă încărcătură de emoţional şi de sensuri, semnificaţiile traversându-ne, luând ceva din noi cu ele atunci când se reîntorc la matcă, adică în desăvârşirea care le-a compus. Conta gestul în amănunt şi atitudinea trupului în masura în care stabilea rapid o comunicare suspect de profundă şi sensibilă cu noi.

Cadrul se aratase select, fie şi numai prin participarea domniei-sale, Ambasadorului Indiei... Dar adevăratul prestigiu cred că l-au adus artiştii... care au ştiut să ne ia în lumea lor, să ne aducă la piept de India ca pe nişte fii dragi, să ne înveţe... Nu ei erau cei care călătoriseră! Nici vorbă! Ei deveniseră gazde deodată, iar noi, spectatorii, călători spre ceva ce voiau să ne aducă ca bucate pe masa, noi veneam acum deloc lesnicios către lumea aceea povestindă şi repovestindă scenă de scenă.

Dans... mişcare... ritm... Viaţa în ritm indian, greu de sensuri, tăvălug de sensuri, oropsindu-ne cu neajunse din urmă înţelesuri...

Lumea învie şi moare pe o scenă, lumea în geneză şi respect de zeităţi, de cunoaştere – act asupritor şi necesar ca aerul şi apa, focul năvălitor peste  lumea în doruri şi dorinţi, în facerile şi desfacerile dintre barbat şi femeie, poate că dintre zei şi oameni... Poate că omul-zeu prin arta sa, dinaintea noastră, pe o scenă din Bucureşti, târg sub ororpsirea iernii şi zgribulelilor sub nevoi...

Mulţumesc cu inima celor din Natyanova, pentru lecţia de perfecţiune. Pentru cât au murit şi trăit în clipă alături de noi, pentru felul în care ştiu să dăruiască din prea-belşugul iubirii de artă, dar şi de semeni, al stăpânirii de artă.

M-am strecurat îngândurată afară din clădire când totul s-a terminat... cortina, gata!, a căzut peste... Dar nu!, este o iluzie! Nimic nu se termina cu una-cu două, mai ales când eşti pornit să călătoreşti prin câmpii de iubire, de încântare, de primeneli cosmice, de satisfacţii şi împliniri artistice teribile... O seară de neuitat? Posibil, dar mai ales o seară cu dans indian tematic bine ancorat în viaţa cosmosului şi purtându-ne cu el acolo unde altfel n-am avea cum ajunge: prin frumosul gestului-mişcare ca printr-o împărăţie a mişcării, mâinile, degetele, ochii, trupul întreg se supun în ascultări armonice şi nu le mai aparţine, e doar scriere indiană cu sensuri teribile şi, ciudat, începem să înţelegem, încercăm să pretindem asta!, ca o cutezanţă, dar şi ca o recunoştiinţă, ne tragem mai aproape şi apreciem mentorul.

Un înţelept spunea: „Te umilesc prin laudele mele, dar nu asta vreau! Cum să fac să te înalţ, aşa cum meriţi, de fapt?”. Iar cel vizat răspunsese: „Încearcă tăcerea. Privirea ta va şti ce să spună dacă o îndrepţi spre asemenea moment al vieţii mele”.

Am vrut să apalud cu sufletul, dar nu ştiu dacă asta se poate... am vrut să... Am încercat să tac pe o coală virtuală de hârtie... dar cine stă să le mai arate pe toate câte se adună la un colţ de artă copleşitoare, colosalul ţesându-se din delicat până la invizibil şi purul trezind speranţe când se alege din fire de impur în zbatere cu vijelii din suflete?!

 
Redirectionare 2% (primit de la Patricia Lidia) PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Grigore Timoceanu   
Friday, 04 March 2011 16:15

Salut!

Deoarece in curand vom primi fisele fiscale pe anul 2010, vreau sa va reamintesc de posibilitatea de a redirectiona 2% din impozitul pe venit.

Pe scurt normele metodologice prevad urmatoarele: pentru anul fiscal 2010, contribuabilii au posibilitatea de a dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul pe venitul net anual impozabil, datorat pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit, in conformitate cu prevederile art. 57 si art. 84 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru sponsorizarea unei entitati nonprofit, contribuabilii vor depune, la administratia financiara de domiciliu, formularul 230 - Cerere privind destinatia sumei reprezentand pana la 2% din impozitul anual. Cei care obtin, pe langa salarii, si alte venituri, vor completa formularul 200 - Declaratie speciala privind veniturile realizate in anul 2010, la toate capitolele aferente tipului de venit obtinut, inclusiv capitolul III, Destinatia sumei reprezentand 2% din impozitul pe venitul anual datorat.

Formularele pot fi depuse si prin posta, prin scrisoare recomandata, recipisa obtinuta de la oficiul postal reprezentand dovada depunerii declaratiei/cererii in termenul legal prevazut, la circa financiara de care apartineti.

Termenul legal pentru depunerea declaratiilor de venit este 15 mai 2011, dupa expirarea acestuia contribuabilii fiind decazuti din dreptul de exercitare a acestei optiuni, banii fiind directionati catre entitati nonprofit preferate de ei.

Ce inseamna 2% pentru contribuabili?

Prevederea 2% este un mecanism de transparenta fiscala prin intermediul caruia contribuabilii persoane fizice pot sa directioneze 2% din impozitul lor pe venit catre o organizatie neguvernamentala (asociatie sau fundatie).

Puteti astfel decide catre cine merg 2% din impozitele dvs.!

De ce e bine sa folositi aceasta prevedere?

· Nu va costa nimic!

· Contribuiti la eficientizarea cheltuirii banului public - deci al dvs.!

· Puteti ajuta la rezolvarea unei probleme din comunitatea dvs. directionand 2% catre o organizatie care lucreaza in acel domeniu.

· Va puteti asigura ca acesti bani raman in comunitatea dvs. directionandu-i catre o organizatie locala.

· Puteti ajuta oameni in nevoie directionand 2% catre o organizatie care lucreaza pentru ei!

Ce nu este prevederea 2%?

· Directionarea a 2% din impozitul pe venit nu este o donatie! Este vorba de o suma datorata statului (ca impozit) dar puteti decide modul si cui va fi ea alocata. Mai multe informatii despre rolul prevederii 2% gasiti aici.

· Directionarea a 2% nu este o metoda legala de frauda fiscala! Nu aveti dreptul sa cereti nici un fel de beneficii financiare sau de alta natura organizatiei catre care ati directionat 2%.

Cui? Puteti directiona 2% din valoarea impozitului dvs. catre o organizatie neguvernamentala. Alegeti pe cat posibil organizatii pe care le cunoasteti sau de care ati mai auzit pentru a fi siguri ca banii sunt folositi cat mai eficient. Domeniul in care doriti sa activeze organizatia depinde numai de dvs.; ganditi-va insa ca acesti banii pot rezolva probleme din jurul dvs. care va afecteaza sau afecteaza comunitatea in care traiti. Copiii, educatia, varstnicii, somerii, persoanele bolnave sau cu nevoi speciale, protectia mediului sau a animalelor, cultura, cercetarea sunt doar cateva din domeniile in care un procent din impozitul dvs. poate avea cu adevarat un impact.

Personal, vreau sa va propun urmatoarele doua variante:

BISERICA ORTODOXĂ DE STIL VECHI DIN ROMÂNIA, MITROPOLIA SLĂTIOARA

comuna Râşca, judetul Suceava

telefon: 40 (0) 230 570831; 570837;

telefon/fax: 40 (0) 230 544541 (birou Fălticeni)

cont lei: RO27 RZBR 0000 0600 0126 1295

cont valută USD: RO61 RZBR 0000 0600 0242 4877

la RAIFFEISEN BANK (Fălticeni)
cod de înregistrare fiscală (CIF) 732402

adresa web: www.mitropoliaslatioara.ro

SAU

SOCIETATEA NATIONALA DE CRUCE ROSIE DIN ROMANIA

Cod fiscal:

4219659

Cont (IBAN):

RO44BRDE410SV20462054100

Banca:

BRD Agentia Piata Romana

Tip:

Fundatie

Adresa:

str. Biserica Amzei nr. 29, sector 1, Bucuresti

Judet:

Bucuresti

Telefon:

0213176006

Fax:

0213128452

Email:

This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it

Web:

www.crucearosie.ro


 
« StartPrev3151315231533154315531563157315831593160NextEnd »

Page 3157 of 3444

Poemul din metrou