Home
Revistă de cultură,civilizaţie şi atitudine morală
3 PDF Print E-mail
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Wednesday, 15 November 2017 12:56

3

 
ICR New York: Festivalul Filmului Românesc de la Seattle PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Friday, 17 November 2017 12:27

 

Institutul Cultural Român din New York (RCINY) și American Romanian Cultural Society (ARCS) din Seattle au plăcerea de a prezenta:Festivalul Filmului Românesc de la Seattle "Un ochi râde, un ochi plânge - Povestiri de departe" / "One Eye Laughing, One Eye Crying: Tales from Afar"
Ediția a patra

17-19 noiembrie 2017SIFF Cinema Uptown
511 Queen Anne Ave N, Seattle, WA 98109 
http://www.siff.net/

Programul celei de a patra ediții a Festivalul Filmului Românesc de la Seattle cuprinde următoarele filme:

Două lozuri / Two Lottery Tickets

2016, 86 minute, regia Paul Negoescu

Vineri, 17 noiembrie / Gala de deschidere Duminică, 19 noiembrie

Restul e tăcere / The Rest is Silence

2007, 114 minute, regia Nae Caranfil

Sâmbătă, 18 noiembrie

This Baba

2014, 31 minute, regia Bogdan Darev

Sâmbătă, 18 noiembrie

Sieranevada

2016, 173 minute, regia Cristi Puiu

Sâmbătă, 18 noiembrie

Breaking News

2017, 81 minute, directed by Iulia Rugină

Sâmbătă, 18 noiembrie

Inimi cicatrizate  / Scarred Hearts

2016, 141 minute, regia Radu Jude

Duminică, 19 noiembrie

The New Gypsy Kings

2016, 59 minute, regia Liviu Tipuriță

Duminică, 19 noiembrie

Acasă la tata  / Back Home

2015, 91 minute, regia Andrei Cohn

Duminică, 19 noiembrie

Toate filmele beneficiază de subtitrare în engleză.

Invitați speciali:

Monica Filimon s-a născut în România și s-a stabilit în Statele Unite, în 2003. În prezent, este profesor de Literatură Engleză, la Kingsborough Community College / CUNY, în New York. A obţinut un Master în Studii Americane de la Universitatea din București (2002) și un doctorat în Literatură Comparată de la Universitatea Rutgers (2011). Între anii 2010 și 2011, a fost deţinătoarea unui prestigios premiu Mellon pentru doctoranzi. A publicat numeroase articole despre cinema-ul francez, german și românesc. Cartea sa recentă, Cristi Puiu (University of Illinois Press, 2017), este cel mai aprofundat studiu de până acum dedicat acestui important regizor al secolului XXI. Cartea va fi prezentată la University of Washington, din Seattle, în deschiderea Festivalului de Film Românesc. Monica Filimon va participa la a patra ediție a Festivalului în calitate de moderator al discuțiilor cu publicul, după fiecare vizionare cu invitați speciali.

Ioana Flora este una dintre cele mai apreciate și îndrăgite actrițe de teatru și film din România. Născută în Serbia, ea a avut primul ei rol de anvergură în filmul lui Cristi Puiu Marfa și banii, primul film românesc selectat la Cannes în 2001 și considerat a fi punctul de plecare al Noului Cinema Românesc, aclamat pe plan internațional. Ioana Flora a primit, de-a lungul carierei sale, prestigioase premii, între care: Premiul pentru Cea Mai Bună Actriță la Festivalul de Film de la Salonic, pentru rolul din Hooked (2008), în regia lui Adrian Sitaru; Premiul pentru Cea Mai Bună Actriță într-un Rol Secundar, pentru rolul din Outbound(2012), în regia lui Bogdan Apetri; Premiul pentru Cea Mai Bună Actriță la Festivalul de Film Internațional de la Aubagne, pentru rolul din A Long Story(2014), în regia lui Jorien van Nes. În 2014, Uniunea Cineaștilor din România i-a acordat Premiul pentru Cea Mai Bună Actriță, pentru rolul din Déjà Vu. Recent, a primit Premiul pentru Cea Mai Bună Actriță într-un Rol Principal, pentru interpretarea din filmul lui Andrei Cohn, Acasă la tata (2016), și, din nou, Premiul Uniunii Cineaștilor din România pentru Cea Mai Bună Actriță (2016).

Iulia Rugină face parte din noua generație de regizori români. Începand din 2002, a scris și a regizat 10 filme de scurt metraj și trei filme artistice de lung metraj. Filmul ei de debut, Love Building, o comedie cu un buget foarte mic, s-a bucurat de un succes deosebit, plasându-se pe locul al doilea în topul încasărilor, ceea ce a determinat apariția continuării sale, prin Another Love Building. Cel de-al treilea film artistic al ei, Breaking News, a fost premiat la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary și a fost recent lansat în cinematografe, în septembrie anul acesta. Implicată în predarea unor cursuri de scenaristică la Universitatea Națională de Teatru și Film din București, Iulia Rugină lucrează, în prezent, la o teză de doctorat despre fenomenul filmelor cu buget mic din lumea cinematografică.

Paul Negoescu (n. 1984, București) a absolvit Regia de Film la Universitatea Națională de Teatru și Film din București. Este director artistic al Festivalului Timishort, de la Timişoara, și membru al Academiei Europene de Teatru şi Film. A regizat filme de scurt metraj, care i-au adus premii și invitații la festivaluri de film internaționale, precum cele de la Cannes (Semaine de la Critique - 2012), Berlin (2008, 2009, 2010), la Karlovy Vary, Slamdance și Rotterdam. Două dintre filmele lui scurte - Renovation și Derby - au fost nominalizate la premiile Academiei Europene de Film, în 2009 și 2011. Primul său film artistic de lung metraj, O lună în Thailanda, a avut premierea la Festivalul de Film de la Veneția, în 2012, și a primit Premiul FIPRESCI, la Festivalul de la Sofia. Al doilea lung metraj al său, Două lozuri, film independent cu buget mic, s-a bucurat de cel mai mare succes la casele de bilete și a fost premiat la numeroase festivaluri de film. Actualmente, Paul Negoescu lucrează la un al treilea film artistic, intitulat Never Let It Go.

Bogdan Darev a emigrat acum 22 de ani din Bulgaria și s-a stabilit în SUA, la Seattle, păstrând legătura cu moștenirea sa culturală. Este un producător și regizor de film, care înțelege rolul pe care filmul îl poate avea în păstrarea și celebrarea culturilor din lumea contemporană. Cel mai recent documentar al său,Kaval Park, nu se adresează numai comunității bulgărești, ci tuturor celor care au experiența autentică a pluralismului cultural în lumea de azi și se regăsesc pe ei înșiși în povestea filmului. Cu documentarul This Baba, regizorul demonstrează că o călătorie înseamnă nu numai o deplasare în spațiu, ci și una cinamatografică, prin intermediul unui poem vizual-muzical, care să conecteze publicul, prin emoție și poveste, indiferent de vârstă și de cultura de origine. Dincolo de filmul documentar, Bogdan Darev se exprimă prin video, fotografie, literatură și lucrează, în prezent, la mai multe proiecte de film de ficțiune.

Cântăreața de muzică populară bulgară, Penka Encheva, a imigrat în SUA, la vârsta de 67 de ani, pentru a ajuta la creșterea nepoților ei. Un an mai târziu, a reușit deja să înregistreze un CD, cu piese din repertoriul genului practicat cu măiestrie. Penka Encheva se întâlnește săptămânal cu Corul Feminin “Voci bulgărești” și este onorată să fie invitata Festivalului de Film Românesc din Seattle.

Mary Sherhart este una dintre muzicienele din Seattle care s-a specializat în folclorul balcanic. Ea reușește să îmbine activitatea artistică, predarea muzicii, cu dirijatul, producția de film și, în același timp, să susțină activitatea unei organizații non-profit și să finalizeze un master în management cultural.

Evenimente conexe Festivalului:

Vineri, 10 noiembrie - Seattle Art Museum

"Songs from Afar" - un concert fusion cu muzicienii de jazz Lucian Ban & Elevation Quartet din New York, și invitații lor speciali,  Gavril Țărmure (voce), din România, și Angela Drăghicescu (pian), stabilită la Seattle.

Joi, 16 noiembrie - University of Washington / UW Seattle Campus, The Ellison Center - Thomson Hall Room 317

Critic de film și profesor, Monica Filimon, stabilită la New York, va acorda autografe pe exemplarele recentei sale cărți, Cristi Puiu (University of Illinois Press, 2017), și va susține o prelegere despre începuturile Noului Cinema românesc, cu accent special pe comedia neagră Moartea domnului Lăzărescu.

Ediția de anul acesta a Festivalului este posibilă și cu sprijinul: 4Culture, Departamentul de Limbi și Literaturi Slave din cadrul University of Washington, din Seattle, sponsori locali și donatori particulari.

 
george FILIP: MĂ NING GHIOCEI... PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Tuesday, 21 November 2017 10:56
 
doar poeţii - încă optimişti,
mai slăvesc ninsorile cereşti.
cum făcea cândva un bard român;
cel Alecsandri - de la Mirceşti.
 
bardul le cânta...le cânt şi eu
chiar dacă zăpezile-s cam triste,
iar românii mei - prea mohorâţi,
le privesc cu ochii în batiste.
 
spiriduşi din leruri...spiriduşi
ne aduc din nou colindătorii.
printre uliţi - prunci, părinţi, bunici,
toţi doresc să nu mijească zorii.
 
perlele steluţelor din cer
trag cu ochiul către-ntreaga Ţară
prevestind că ne va da - din ler
timpul - o mai blândă primăvară.
 
ninge Dumnezeu...e voia Lui.
fulgii-îngeri ne vopsesc - bălani.
mie-mi ning pe tâmple ghiocei
şi eu scriu...şi ninge...LA MULŢI ANI!
            
doar poeţii - încă optimişti,
mai slăvesc ninsorile cereşti.
cum făcea cândva un bard român;
cel Alecsandri - de la Mirceşti.
 
bardul le cânta...le cânt şi eu
chiar dacă zăpezile-s cam triste,
iar românii mei - prea mohorâţi,
le privesc cu ochii în batiste.
 
spiriduşi din leruri...spiriduşi
ne aduc din nou colindătorii.
printre uliţi - prunci, părinţi, bunici,
toţi doresc să nu mijească zorii.
 
perlele steluţelor din cer
trag cu ochiul către-ntreaga Ţară
prevestind că ne va da - din ler
timpul - o mai blândă primăvară.
 
ninge Dumnezeu...e voia Lui.
fulgii-îngeri ne vopsesc - bălani.
mie-mi ning pe tâmple ghiocei
şi eu scriu...şi ninge...LA MULŢI ANI!
 george FILIP
  NING  GHIOCEI...
doar poeţii - încă optimişti,
mai slăvesc ninsorile cereşti.
cum făcea cândva un bard român;
cel Alecsandri - de la Mirceşti.
bardul le cânta...le cânt şi eu
chiar dacă zăpezile-s cam triste,
iar românii mei - prea mohorâţi,
le privesc cu ochii în batiste.
spiriduşi din leruri...spiriduşi
ne aduc din nou colindătorii.
printre uliţi - prunci, părinţi, bunici,
toţi doresc să nu mijească zorii.
perlele steluţelor din cer
trag cu ochiul către-ntreaga Ţară
prevestind că ne va da - din ler
timpul - o mai blândă primăvară.
ninge Dumnezeu...e voia Lui.
fulgii-îngeri ne vopsesc - bălani.
mie-mi ning pe tâmple ghiocei
şi eu scriu...şi ninge...LA MULŢI ANI!
                  20 nov.-2017, la Montreal.
doar poeţii - încă optimişti,
mai slăvesc ninsorile cereşti.
cum făcea cândva un bard român;
cel Alecsandri - de la Mirceşti.
bardul le cânta...le cânt şi eu
chiar dacă zăpezile-s cam triste,
iar românii mei - prea mohorâţi,
le privesc cu ochii în batiste.
spiriduşi din leruri...spiriduşi
ne aduc din nou colindătorii.
printre uliţi - prunci, părinţi, bunici,
toţi doresc să nu mijească zorii.
perlele steluţelor din cer
trag cu ochiul către-ntreaga Ţară
prevestind că ne va da - din ler
timpul - o mai blândă primăvară.
ninge Dumnezeu...e voia Lui.
fulgii-îngeri ne vopsesc - bălani.
mie-mi ning pe tâmple ghiocei
şi eu scriu...şi ninge...LA MULŢI ANI!
 
Valeriu DULGHERU: KREMLINEZUL DODON A FOST PUS CU BOTUL PE LABE PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Monday, 20 November 2017 11:43

 

Prezența la vot a fost mult sub limita necesară, cu mult mai mică decât în alegerile din 2015 (de aproape trei ori!). Astfel, la urne s-au prezentat 110502 de persoane, ceea ce reprezintă doar 17,53% din alegătorii incluși în listele electorale, sau aproape de 2 ori mai puțin decât era necesar pentru ca referendumul să fie declarat valabil. Această cifră este cu 22% și, respectiv, aproape cu 40% mai mică decât au reușit să obțină la alegerile locale Zinaida Greceanâi în 2015 și Igor Dodon, în 2011. Este un record negativ al stângii. Un alt record negativ ține mai mult de forțele politice de stângă, socialiștii obținând o prezență foarte redusă chiar și în comparație cu eșecul forțelor de dreapta în cadrul referendumului boicotat în mod similar din anul 2010, la care au participat 30,29% din alegători. Și asta în pofida susținerii totale din partea lui Putin (financiare, logistice, informatice). Bășica ruso-socialistă Dodon s-a dezumflat. În pofida reticenței unora față de D. Chirtoacă, față de liberali, în general, omul de rând nu s-a lăsat păcălit de grangurii socialiști prin tonele de maculatură socialistă pro referendum, prin sutele de banere împrăștiate prin tot orașul, prin spoturile publicitare pro referendum difuzate la fiecare oră atât de cele două posturi de televiziune ale lui Dodon (NTV și AccentTV), dar și de duzina de posturi rusești (RTR, Zvezda, Mir24 ș.a.). S-a observat și încercarea kremlinezului Dodon (De fapt, nu a lui. Nu este el capabil de a țese scenarii atât de sofisticate! E meritul gloatei de polittehnologi ruși trimiși de Putin pentru a-l asista pe Dodon) de a prezenta lucrurile astfel că toți cei care au boicotat referendumul s-ar afla în buzunarul lui Plahotniuc. Nu ia ajutat!

Câte cheltuieli făcute în zadar! Milioane din banii noștri aruncați în vânt de iresponsabilii socialiști. Hatârul lor ne-a costat scump. Oficial se vorbește de suma de 9 mln lei, dar în realitate este probabil de vreo trei ori mai mare. Și nici un rezultat bun pentru cei care l-au inițiat. Dodon ar trebui să plătească pentru această irosire de bani în situația unui deficit bugetar drastic. Acești kremlinezi consideră alegătorul drept unul prost, înapoiat, gata să înghită orice gălușcă socialistă. Însă pe parcursul acestor ani de așa zisă independență alegătorul nostru a înțeles că ”nu tot ce zboară se mănâncă”, iar cioroiul socialist la sigur dăunează grav sănătății. Să sperăm că acest eșec al lui Dodon va fi prima fisură în betonul socialist, atât de necesară pentru distrugerea imaginii manipulatoare creată de holdingul informațional ruso-dodonist pentru alegerile parlamentare din 2018. Scriam deunăzi că Dodon se pregătește intens de alegerile parlamentare din 2018. Și are în acest sens întreaga susținere a lui Putin. Mai mult decât atât: el îndeplinește ordinul lui Putin. Se pare că în noua conjunctură geopolitică acest colț de țară pre nume Basarabia a nimerit în schema de interese geopolitice ale Kremlinului. Acest referendum a mai limpezit cumva apele, a arătat fiecărui decident politic de care parte a baricadei trebuie să se afle în pofida unor frustrări de moment.

Spuneam deunăzi că atât acest referendum, cât și alte acțiuni clocite de cloșca prezidențială fac parte din campania electorală pentru alegerile parlamentare din anul viitor. Vă mai amintiți cum un an în urmă Dodon a scos de sub tipar în tiraj mare o făcătură de istorie a Moldovei tocmai în trei volume care a fost distribuită pe gratis pentru a întuneca mințile omului de rând. Primul volum al acestei false istorii începe cu sec. XI, fapt ce se încadrează în tipajul de gândire ruso-dodonist. În opinia lui Dodon până în sec. XI moldovenii se aflau încă în copaci (ce contează pentru ei argumentele aduse, în special de străini, ale unei istorii multimilenare a poporului nostru la gurile Dunării!) atunci când ”preaiubiții lui ruși” aveau deja organizată o structură statală Rusia kieveană (și aceasta de împrumut de la sora ei mai mică Ucraina atât de detestată de ea acum).

În același lanț de acțiuni se încadrează ”lansarea pe piață” a unei opere dodoniste, un așa numit film de istoria Moldovei. A se atrage atenția cine ne fac istoria: aceeași care au făcut-o timp de 50 de ani în perioada sovietică. Dacă mai înainte o făceau alde Mohov și Sovetov, acum o fac alde Șornikov și Nazaria (decorați cu ordinul prieteniei de Putin!), cărora le aparține istoria în 3 volume, la care s-au alăturat și ”realizatorii filmului” Anisimova și Pahomova (adevărate urmașe ale dacilor!). Întrebat de jurnaliști la lansarea ”operei” cât a costat acest film Dodon în stilul său, hlizindu-se (de parcă ar întreba: ce nu știți de unde primesc eu bani?), nu a dat nici un răspuns clar. La această lansare au fost admiși doar ”aleșii” în bază de invitații. La ieșire se vedea cine au fost acești ”aleși”: la întrebările jurnaliștilor răspundeau doar în limba rusă. La remarca unui jurnalist că copiii lui studiază la un liceu privat Limba română și Istoria românilor Dodon a răspuns: ”Da, deocamdată copiii noștri studiază istoria altui stat (cogeamite președinte și nu știe că copiii lui studiază Istoria Românilor (a tuturor românilor!) nu a României). După ce câștigăm alegerile parlamentare din anul viitor (nu dea Domnul!) vor fi introduse limba moldovenească și istoria Moldovei. Eu asta vă promit”. Ca să vezi ce mare prezicător!

Sa încercăm să aducem unele ”perle” spicuite de la grangurii socialiști de prim rang la ieșirea de la secțiile de votare. Breazul Dodon la secția de votare a cerut un buletin în limba moldovenească. Membrul Comisiei Electorale nu s-a pierdut și ia răspuns ca are doar în limba română. Un circ de prost gust jucat de un actor prost.

La una din secțiile de votare din sectorul Râșcani, amplasate în blocul Universității Tehnice a Moldovei, unde a votat tov. Z. Greceanîi, la ora 9.50 era liniște totală. Doar tovarășa însoțită de o suită de jurnaliști de la RTR, NTV, AccentTV ș.a., care s-au grăbit să o intervieveze după votare: ”Ce ați votat? Am votat să scăpăm de urgia asta ce se întâmplă în municipiul Chișinău… Din Chișinău se putea de făcut o bombonică” a răspuns socialista nr. 1 Greceanîi la întrebarea jurnaliștilor. S-o întrebăm însă pe tovarășă: de ce pe timpul guvernării comuniste de opt ani, în care tov. Greceanîi și Dodon au ocupat trei ani înalta funcție de prim ministru și, respectiv, prim viceprim ministru, având pâinea și cuțitul nu ați făcut ”o bombonică” din acest stat falit, din această așchie de țară? Cât de pompos vorbea tovarășa despre milioanele furate la primărie, uitând cu desăvârșire să spună că singură și șeful ei Dodon sunt cu pufușor pe botișor. De ce nu a vorbit nimic de cele 140 mln lei, pe care le-a împrumutat soțul ei (pe când soțioara era prim ministru!) de la BEM, ”uitând” să le mai întoarcă, urmând să le întoarcem noi, contribuabilii. Ce încredere poți avea în acest soi de mari luptători cu corupția? Nicio încredere.

Un alt grangur al socialiștilor, chiar dacă verbal se desolidarizează de ei, vice președintele Partidului Nostru Iu. Cașu ”strălucea” în interviul său dat jurnaliștilor după votare: ”Ce v-aș dori? Mai multă lume la votare… În parcul Catedralei sunt mulți din Chișinău și din afară (minciuni! Pe la orele 12.00 nu era nimeni!)…Mă voi stărui să vorbesc în frumoasa limbă rusă (limba română nu-i mai este atât de frumoasă! De fapt a vorbit într-o limbă ruso-moldovenească, un soi de esperanto basarabean!)… Țin să menționez că primăria condusă de președintele nostru R. Usatîi de la Bălți e cea mai transparentă și necoruptă (condusă de Usatîi, care de peste un an este fugar și nu-și poate îndeplini obligațiunile de serviciu!)”. Bravo, cățeluș al lui Dodon. Într-adevăr, ”dacă tăceai filozof rămâneai”.

Am trecut un examen, un examen serios la capitolul de unire în clipe de restriște. S-a câștigat o luptă nu și întreaga bătălie. Lupta continuă și sperăm mult că cu eforturi comune porcului i se va pune, în sfârșit, sârmă în bot, în caz contrar el va râma prea adânc. Este un îndemn către M. Ghimpu (cu această ocazie îl felicit cu ziua de naștere) care nu trebuie să creadă că victoria este a PL-ului. Este o susținere dată în avans lui D. Chirtoacă, pe care el trebuie să demonstreze că o merită. În acest sens dl M. Ghimpu trebuie de urgență să-l delegheze pe D. Chirtoacă la mesele rotunde de creare a alianței ”Centenarul”. D. Chirtoacă, dar și întreaga suflare unionistă, are nevoie de această alianță ca de aer. De altfel, și același Plahotniuc are nevoie de o dreaptă puternică. Baistrucul născut de el (prin susținerea în 2014 și, în special, în 2016 la prezidențiale) are toate șansele să-l înghită. Acest lucru l-a declarat și președintele de onoare al Partidului Unității Naționale, ex-președintele României, Traian Băsescu Plahotniuc va fi unul dintre cei care vor fi păcăliți de propriul lui aranjament cu Dodon”. Segmentul, pe care-l controlează, nu poate să-i aducă majoritatea în alegeri. Doar împreună cu o dreaptă-centru dreapta puternică poate fi stăvilită înaintarea kremlinezului Dodon spre câștigarea puterii absolute, fapt ce va conduce inevitabil la transformarea acestei așchii de țară într-un Kaliningrad rusesc în sud-estul Europei, într-un gard peste care se vor bate cei doi vecini cum au mai făcut-o de atâtea ori la sfârșitul sec. XVIII, începutul sec. XIX în cele vreo 10 războaie ruso-turce duse pe teritoriul Țărilor Românești și suportate de ele. Preluarea puterii absolute de către socialiști ar putea fi pentru o perioadă mai lungă decât chiar a comuniștilor din 2001-2009. De această dată situația Rusiei este mai vulnerabilă: având un conflict armat cu sora sa mai mică Ucraina, care nu are nicio șansă de a fi aplanat în curând, având o economie pusă pe burtă dar cu mari ambiții geopolitice de a reveni la gurile Dunării, țintă spre care a înaintat timp de peste 300 de ani, Rusia poate fi extrem de periculoasă. Comportamentul Rusiei poate fi comparat cu al unei fiare rănite însă nu mortal. Cunoscându-le foarte bine comportamentul în ultimii 200 de ani este puțin probabil, practic imposibil, să ne lase în pace să ne ”întărim statalitatea” așa cum declară Dodon și mai cred unii creduli. Acest plațdarm va fi folosit de Rusia pentru crearea Novorosiei prin incorporarea sudului Ucrainei și crearea unui coridor până în Rusia.

Pentru a stăvili acest tăvălug ruso-dodonist este necesar de Unire. Trebuie să fie reluate de urgență, până a intra în sărbătorile de Crăciun, tratativele de creare a Alianței Centenarul. Dl M. Ghimpu trebuie de urgență să-l delegheze pe Dorin Chirtoacă la aceste mese rotunde, unde să demonstreze că a meritat susținerea acordată în acest referendum.  Deocamdată cei mai activi și perseverenți sunt tinerii de la Tinerii Moldovei, ODIP, cei din Asociația ”Acțiunea 2012” (Sfatul Țării 2, Sfatul Țării 100 ș.a.). Recent au inițiat un proiect grandios care în această lume a rețelelor de socializare poate fi deosebit de important pentru mobilizarea alegătorilor: crearea unei hărți interactive a tuturor unioniștilor de pe mapamond. Este strict necesar ca fiecare unionist să se înregistreze pe platforma www.unirea2018.ro  Bravo tinerilor. În situația pe care o avem cu votul mixt dacă ne-am uni am putea dejuca planul lui Dodon și a partenerului său Plahotniuc. Tinerii încearcă (a câta oară) să-i unească pe toți rânzoșii de pe dreapta.

Să ne ajute Dumnezeu! 

 
Salonul Editorial "Ion Heliade Radulescu" - George Coanda, Alex Valcu si Stefan Doru Dancus PDF Print E-mail
User Rating: / 4
PoorBest 
Written by Cristi Iordache   
Monday, 11 October 2010 09:35

 

Editia a IX-a - Targoviste - 8-10 octombrie

 
« StartPrev12345678910NextEnd »

Page 6 of 3240

Poemul din metrou