Home
Revistă de cultură,civilizaţie şi atitudine morală
România Magnifică: "...am reusit sa organizam o diversiune in Senat.” PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Monday, 19 February 2018 12:48

 

“Aşa numita problemă basarabeană a apărut îndată după Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă, la 27 martie 1918, cu toate că puterile occidentale au recunoscut acest fapt prin Tratatul de la Paris din 1920. Pe parcursul mai multor ani regimul sovietic a organizat prin intermediul unei ample reţele de spioni şi terorişti diverse acţiuni antiromâneşti în Basarabia precum au fost aşa numitele “răscoale ţărăneşti” (fără ţărani!) de la Hotin (1919) şi Tatarbunar (1924).
Acest fapt îl confirm şi Cr. Rakovski în telegram din 13.01.1921 trimisă lui V. I. Lenin: “După unele eforturi colosale, precum şi unele eşecuri, am reuşit să organizăm activitatea ilegală din România, în special în Basarabia. Drept rezultat au fost aruncate în aer două poduri şi am reuşit să organizăm o diversiune în Senat” [6, p.49]. În telegram din 14.06.1921 G. V. Cicerin sublinia: “Trebuie avut în vedere că noi n-am recunoscut anexarea Basarabiei de către România şi atunci când vorbim despre Basarabia noi o considerăm o regiune ocupată” [6, p.45].”

ISTORIA REPUBLICII MOLDOVA

Autor Valeriu Dulgheru

Chişinău, 2018

 
Volumul Nr.1"EXPRESIA IDEII" PDF Print E-mail
Written by Mariana Bendou   
Wednesday, 08 June 2011 20:32

VOLUMUL EXPRESIA IDEII (Nr1- Fruntea cerului asuda)

http://issuu.com/sdfgrve/docs/expresiaideiifb

Fruntea cerului asudă

(creația unui club virtual găzduit de Facebook )

Antologia de față reprezintă un îndemn pentru a scrie – act de eliberare de sub povara existenței. Orice act de acest gen implică o recunoaștere a nevoilor de alt ordin decât cel fiziologic, ontologicul stând la baza unei dezavuări sublime a sufletului.

Volumul, o antologie a unor energii creatoare care au încercat să se ridice din lumesc prin transfigurarea dorințelor și idealurilor proprii, este unul al debutului pe tărâmul internetului. Tronează peste acest volum bunul simț al penei și al gândului împlinit spre menirea fiecăruia. Toți autorii, cu frunțile mai încrețite sau mai descrețite de fiorul trupului ca reflecție a sufletului, au așternut stih de viață și de moarte sub imboldul soarelui care degajă energii vitale pentru seva poeziei. Această antologie reprezintă și o premieră prin faptul că este un demers care a străbătut fizicul, ea fiind creația unui club virtual pe care situl Facebook l-a găzduit. Acest demers conturează o antologie unică prin forma de interacțiune a celor care trăiesc poetic în paginile cărții. Se observă faptul că paradigma centrală, cea care dă unitate, este decorporalizarea sinelui, a intimismului și a marilor reflecții asupra propriului destin în lumea care ne găzduiește fugitiv. Volumul este deschis de către poetul SORIN OLARIU care ne dăruiește fereastra sufletului prin versuri sensibile, un exemplu fiind poemul “Sfinx de ceară” unde lumina și întunericul devin elemente antinomice ale vieții și morții: “mi-e frică de lumină/ o brazdă-mi sapă ziua / străin devine trupul / dar e târziu şi ziua / mă-nvăluie”. Sunt elemente ce susțin trăiri în mister și conduc spre izbăvirea sufletului prin cuvântul poetic. Poeta VIOLETTA PETRE susține în poezia “Zborul meu albastru” referențialitatea necesității scrierii în pofida tuturor elementelor care pot întuneca zarea reflexivității ființei care se îndreaptă inevitabil către lumina și flacăra reveriei : Cu litere de apă sculptez limba de foc  / ce scrie în lumină un nume cu noroc [ …] mi-e flacără nestinsă dorinţa de lumină / şi zborul meu albastru şi verde mi-este vină”.

Un demers de ordin lingvistic este întreprins de către poetul IONEL STOIŢ (“La dzâua muierilor” – scrisă în limba românilor din Banatul Sârbesc) care lasă versul vechi al românilor Sud-Dunăreni să elogieze iubirea și ielele ca element de transcendere și reverie cu ajutorul elementelor bahice:Trăiască muierili / Şî să golim păharili!" / Daia vedz noi ne-mbătăm / Că nu pucem să le răbdăm / Nişi fără iele nu pucem / Ş-atunşi îi musai să bem”. Iubirea este relevată și de VIOLETTA PETRE în poemul “Ascunde-mă în tine“: “Noi suntem începutul iubirilor postume / Trăind în cercul nostru ce nu mai e rotund “și de cãtre LILIANA RAMONA ALBU care în “Clipe minunate...” relevă cu suavitate iubirea și îmbrățișarea ca moment al împlinirii sufletești, dar și moment de geneză creator de vers: “Clipe minunate, iubire curate / Au sosit la mine / Să mă îmbrățişeze”. Acest referent este textualizat și de către CIPRIAN STANESCU care ne îndeamnă “Să iubeşti”:  “Numai când întâlneşti iubirea cea curată / Simți că trăieşti cum n-ai trăit vreodată.” Iubirea reprezintă motorul acestei antologii deoarece majoritatea celor care își destăinuie trăirile simt iubirea ca pe un act acut al sufletului, un pas de transfigurare spre alt plan ontologic (CONSTANTIN GRECU în poemul  “Sufletul, pereche, dublu” :  “Se revarsă ca un fluviu, sufletul, pereche, dublu, / fiinţa mea în fiinţa ta “ ; DIANA CIURTIN în poemul “povesteşte-mi!” : “povesteşte-mi ce rafală de vânt nebună, / te-a invitat să mă cunoşti” sau VERONICA CRĂCIUN în poemul “vals” – Eu... sunt doar tăcere, / când, muzica-n surdină, / plutește și-alinã.”) Această antologie poetică se vrea un mănunchi de reflecții filozofice și religioase, elemente comune ale unei gândiri ce are capacitatea să își ridice privirea din cotidian și să viseze spre transcendent. Poezia BOGDANEI ELENA SIMIONESCU “apără-ţi templul, Ioane!” sugerează trăirea în păcatul originar și nevoia de regăsire: “Căci, eu, Ioane, sunt om slab  şi păcătos, / Tu eşti un înger, eu nu mai sunt frumos…/ Mi-am întunecat sufletul, făcând vrerea lor / Şi greu păcatele, în trup, mă dor! “

Reflexivitatea și nevoia de înțelegere a sensului vieții și menirii în viață sunt elemente ce sunt dezvoltate în poezia lui MARIAN DRAGOMIR în poemul “Gândirea” sugerează condiția imposibilă de a crea “genialitatea are un gust pervers / gânduri aliniate biologic”, la fel și poemele IOANEI VOICILĂ DOBRE, “Acrobaţie” : “Am clădit un vis, / drum suspendat / şi merg pe el, / pe vârfuri, / temătoare”, cel al lui SILVIAN DOBRE : “Așa e viața tuturor / E ca si fulgul trecător”, poemul lui GABRIEL MANOLESCU : “Eu, doamnă” : “Eu doamnă, sunt un scrib sărac / Cu sărăcia mă împac / Când n-am cerneala scriu cu sânge / Când nu am vise, mi le fac” ; dar şi  VASILICA ILIE, în poemul “Atitudine” , spune : “nu voi părăsi locul de baştină / voi săpa adânc în stâncă / să găsesc izvorul / dătător de viaţă nouă” la fel ca şi  MARIANA DOBRIN, în poemul “Viaţa ca o luptă” : “Nu vreau să cred / că doar în gol / la mine roata / se învârte” sau ODETA TATARU :  “De ce te inundă teroare / Şi fructele-au gustul amar, / Ţi-e frică de vânt şi de mare”. De asemenea se remarcă paradigma întoarcerii către sine ca element al germenului creativ în poezia lui  IULICÃ ŢENEAsuflet pribeag” unde elementul cathartic al zborului descătușat devine elementul ce conferă idealul Sunt un porumbel alb / și-mi scutur aripa deasupra lumii, sunt un mac roșu/ și mă aprind pe câmp ca o torță”.

În locul unui final aș dori să prezint și poezia celei care a susținut acest proiect, doamna MARIANA BENDOU, care își revendică întreaga sa creație pământului, creație în care originea este un lucru asumat și doar privirea spre cer poate să ne facă să ne depășim. Poeziile domniei sale sunt poeme în care se zărește patosul și credința că omul, creatorul, poate să își depășească veşmântul pământesc și să treacă în alt plan ontologic doar prin recunoașterea propriei corporalități:

“Pământ” : “Regăsindu-te mă întorc / În braţele tale / Pământ” sau  “plouă” :  “Fruntea cerului asudă / Stropi mărunţi / În poala stâncii”…

prof. drd. Marian Dragomir

(cenaclul “Atitudini” – Casa de Culturã I. L. Caragiale, Ploiești)

 
Scrisori rupte, de Rabindranath Tagore, prima traducere romaneasca dupa originalul bengalez PDF Print E-mail
User Rating: / 3
PoorBest 
Written by Carmen Musat Coman   
Thursday, 11 August 2011 09:45

http://edituracununidestele.ro/Carti.asp?ID=28

 
Primii autori validaţi pentru Antologia "Cuvântul în timp" PDF Print E-mail
User Rating: / 9
PoorBest 
Written by Grigore Timoceanu   
Tuesday, 05 July 2011 11:46

COMUNICAT 

Editura „Grinta” împreună cu editura „Singur” va edita şi va tipări până la data de 15.08.2011, volumul „CUVÂNTUL ÎN TIMP” – antologie de poezie, proză şi eseistică.

Cartea va avea un număr de 384 de pagini dintre care 24 color      (cu pozele autorilor), format 15x22cm., coperta policromie, plastifiată lucios. Textele, CV-urile şi fotografiile color ale autorilor se vor expedia pe adresa This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it până la data de 25.07.2011. De asemenea, autorii vor trimite şi un scurt răspuns la întrebarea:             

CE V-A ÎNDEMNAT SĂ VĂ APUCAŢI DE SCRIS? 

Fiecare autor va beneficia de un spaţiu tipografic de 10-16 pagini, ceea ce înseamnă că va trebui să trimită texte în format A4 între 8 şi 10 pagini; de asemenea fotografiile color vor avea dimensiunea minimă de 5x7cm.

Antologia va fi mediatizată de către GRUPUL MEDIA SINGUR şi AGENŢIA LITERARĂ „SINGUR” şi va fi prezentată în lunile septembrie şi octombrie în cadrul unor emisiuni la Radio România Actualităţi.

Taxa de coeditare este de 500,00 lei pentru fiecare autor, care va primi 20 de exemplare din tirajul tipărit. Această sumă se va achita în contul editurii „GRINTA” (cod fiscal RO6081420) IBAN RO34 CARP 0130 0003 0203 RO01 deschis la Banca Carpatica, filiala Cluj, până la data de 25.07.2011. 

Autorii care vor intra în această antologie vor fi validaţi de un Grup Consultativ format din: Gabriel Cojocaru, Ştefan Doru Dăncuş, Ioan Pavel Azap şi Felix Nicolau.

Volumul va fi lansat şi în cadrul Târgului de Carte „GAUDEAMUS” care va avea loc la sfârşitul lunii noiembrie la Bucureşti. 

În prima etapă au fost validaţi următorii autori: SILVIA KATZ (PROZĂ); SILVANA COJOCĂRAŞU (POEZIE); VASILE LUŢAI (POEZIE); ADRIAN BOTEZ (POEZIE ŞI PROZĂ); DAN MARIUS DRĂGAN (POEZIE); ADRIAN SUCIU (POEZIE); MIRCEA GĂLĂŢEAN (ESEU); ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ (PROZĂ); FELIX NICOLAU (PROZĂ); GELU DRAGOŞ (POEZIE); MENUŢ MAXIMINIAN (PROZĂ) ŞI IOAN DRAGOŞ (POEZIE).

AUTORII DIN DIASPORA VOR ACHITA TAXA DE COEDITARE ÎN VALOARE DE 150 EU ÎN CONTUL IBAN RO88CARP013000030203EU01 DESCHIS LA Banca Comercială “CARPATICA” S.A. fil. Cluj.

Ştefan Doru DĂNCUŞ

Gabriel COJOCARU

 
Gheorghe Andrei NEAGU: PARTIDA DE POKER (PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT) PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Saturday, 22 October 2016 11:55

O cameră de hotel. Pe cele două paturi 5 – 6 chibiţi. Gol pe jumătate, cu abdomenul revărsat peste pantalonii de trening, prozatorul Traian stă tolănit pe o mochetă roasă, lângă măsuţa scurtă ce-i ajunge până la nas. Ochii bulbucaţi, chelia de pe creştet şi pletele de la ceafă, îl dau un aer comic. Pe un scaun, la stânga, Laurenţiu Directorul, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România. Tânăr şi cu şarm masculin. În picioare ,poetul Florin în sacou alb, fără cravată. Mai gras, dar îmbrăcat, stă în dreapta prozatorului. O voce bate cărţile, fumând excesiv. A patra mână lipseşte. Reporterul stă la uşa dinspre balcon. Poetul Horia Zilieru balansează când pe un pat când în picioare. Ziaristul e tolănit într-un cot la spatele chibiţilor. E plin de vervă şi e Marius Tupan. Poetul Florin Muscalu, atacă în permanenţă teme literare, spre disperarea jucătorilor interesaţi aproape exclusiv de joc. A patra mână va fi Laurenţiu Directorul sau Ilici, cum din greşeală s-a exprimat Fănuş Neagu la una din ediţiile de la Salonul Dragosloveni.

            O voce: - Patru beţe …

            Poetul: - E un intelectual. E-adevărat?

            Altă voce: - Mai am douăzeci.

            Prozatorul: - Deci o mie. Aşa

            Vocea: - Ţi-am dat patru şi mai am două beţe.

            Prozatorul: - Eşti băiat bun.

            Prozatorul: - Douăzeci, deci o mie…

            Poetul: - Prost nu este, dar nu este un intelectual de anvergură.

            Altă voce: - Aşa băăă!

            Altă voce: - Da fă-le bă, nu le tăia!

            Poetul: - Ştie ceva, da ştie.

            Ziaristul: - Într-un articol de-al meu

            Altă voce: - Interesant. Dă cărţi.

            Poetul: - Ai ajuns să scrii şi tu?

            Chibiţul: - Ce-aţi fi făcut voi amândoi  acolo, nu ştiu…

            Vocea: - Bun.

            Poetul: - Dar ăsta cât are?

            Vocea: - Are ceva… Are şi el

            Altă voce: - Ani?

            Vocea: - Taie. Păzea!

            Poetul: - Păi ştiu eu?

            Vocea: - Adu bă o scrumieră de la voi!

            Reporterul: - N-avem!

            Directorul: - Cum n-aveţi bă!

            Reporterul: - Dar ce voi aveţi?

            O voce: - Pune vin în pahare!

            Altă voce: - Uite, farfuria aia de acolo. Deci e foc la înaintare!

            Altă voce: - Da!

            Vocea: - Hai bă, puneţi miza. Pune în pahare!

            Reporterul: - Vreţi voi?

            Vocea: - Plânge masa. Tu nu vrei?

            Reporterul: Nu-mi trebuie băi!

            Poetul: - De caracterul lui să nu mai vorbim!

            Altă voce: - Băi, unde le pui tu?

            Reporterul: - În balcon…

            Directorul: - Cine?

            Vocea: - Cât?

            Altă voce: - Pe de trei…

            O voce: - Dă-le pe toate. Una, două, trei

            (Din afară poetul): - La, la, la, la (periniţa)

            Vocea: - Na şi ţie, una, două, trei.

            Poetul: - Hai, suntem prieteni!

            Vocea: - A cui e rândul. De ce? După decembrie…

            Reporterul: - Băi, da Ulici nu vine?

            Ziaristul: - Nu bă. S-a dus la Ulianov…

            Poetul: - Numai, numai puţin(ţine paharul să i se toarne vodcă). Mulţumesc!

            Vocea: - Poate ţi-e foame?

            Poetul: - Nu. Eu mă gândesc aşa cu ani în urmă.

            Vocea: - Sec!

            O voce: Aţi ajuns să beţi…

            Reporterul: - Staţi jos că vă aduc acum!

            Poetul: - Traian îmi spune!

            Vocea: - Te rog frumos.  Săru’ mâna (Ia paharul cu votcă).

            Poetul: - Asta vroiam să spun. Torn şi eu cât pot.

            O voce: - A mai rămas cinci sute. Deci plătim!

            Vocea: - O bucat’ de pâine. Ţi-e foame?

            O voce: - Sec!

            Reporterul: - Staţi aşa. Vă aduc nişte carne.

            Vocea: - Asta vroiam să spun eu. Te rog frumos. Săru’ mâna.

            Altă voce: - Da

            O voce: - mai rămas cinci sute. Deci plătim …

            Vocea: - Lasă bă…

            Vocea: - Stai bă un pic. Da bă Mitică, da.

            Poetul: - Săru’mâna. Eu sunt un tip care pun acest pahar al meu.

            Vocea: -  Gheorghiţă, dă bă aşa şi luăm. Aşa. Aşa, foarte bine. (Ia o felie de pâine)

            Poetul: - Vă mai dau? (zgomot de veselă).

            Vocea: - Nu, nu. (ia şi o bucată de carne) Eu vreau Florine, vreau. Dă-mi mie trei (aruncă trei cărţi pe masă).

            O voce: - Şi mie tot.

            Vocea: - Până la patru să fie linişte. Mai dă-mi mie cartea.

            Prozatorul: - Ce faci bă.

            Poetul: - Mă uitam şi eu, să-ţi văd moaca aia. !

            Vocea: - Hm. Ne-a obligat. Merg.

            Altă voce: - Le-ai tăiat.

            Vocea: - Stai aşa

            Poetul: - Bă, tu-i mama mă-sii, dacă ştiam că vin la Chişinău, în ţara tatălui meu, să ajung chelner…

            Directorul: - Hai domnule, dacă ai haina albă… Ce vrei? Ce noi te confundăm?

            Poetul: - Am înţeles, să trăiţi! (Face o plecăciune. Râde)

            Directorul: - Ce dracului să faci? Da mie mi-ai pus din vinul ăla vechi, în loc să-mi dai vin de Focşani.

            Poetul: - Nu, e de Focşani.

            Directorul: - Nu, e de la cârciumă.

            Vocea: - Ţi-am dat Galbenă de Odobeşti, băi!

            Poetul: - Află, că dacă mai spui lucrul ăsta… (râde) îţi retragem salariul de la Uniune!

            Directorul: - Nu domn’le, nu ştiu.

            Vocea: - Eu am vin de la cârciumă!

            Directorul: - Bine, hai îmi cer scuzele de rigoare. Gata! Am venit cu obligi. Care eşti al doilea?

            Prozatorul: - Hă, hă…

            Vocea: - Am zis pas deschiderea!

            Prozatorul: Şi pas!

            Poetul: - Succes de scânduri, directore!...

            Directorul: - Da

            Poetul: - Gustă aici să vezi (îi dă paharul). Este acelaşi lucru?

            Directorul: (Gustă) – Da!

            Vocea: - Deschid eu!

            Altă voce: - Eu am avut vin de la ăsta!

            Poetul: - Da?

            Altă voce: - Da!

            Vocea: - Ce-ai acolo? Vrei ochelarii directore?

            Altă voce: - Am băgat 3 beţe.

            Directorul: - Eu şi cu unul din ăştia. Recunosc, nu văd.

            Poetul: - Nu mi-am dat seama de asta!

            Directorul: - Dar nu l-ai băut băi!

            Voce: - Ce, am băgat un nene.

            Altă voce: - Eu şi cu el care luăm.

            Directorul: - Dar nu l-ai băut băi!

            Poetul: - Nu mi-am dat seama de asta!

            Vocea: - Oricum tot nu scapi!

            Ziaristul: - Ia o pastilă de cap

            Vocea: - Dar îţi stă bine, bă cu rubaşca.

            Ziaristul: - Hai? Mi se umflă tâmplele.

            Directorul: - Poate că-ţi cresc coarne. (se deschide una).

            Vocea: - Vine Gheorghiţă.

            Directorul: - Ce-ai adus acolo? Cisnădie?

            Horia: - Pentru mine să mănânc o bucată de pâine.

            Reporterul: - Pâine, ăăă, ăăă, ficat!

            Prozatorul: - Dă bă încoace, hai şi tu, nu vezi că-s înfometat? (Reporterul pune pachetul peste cărţile de joc). Nu, nu, ia-le repede de-aici, ia-le repede!

            Directorul: - Nu!

            Prozatorul: - Nu, nu le pun pe masă.

            Reporterul: - Dar unde să le pun bă Traiane?

            Prozatorul: - Aicea-s cărţile.

            O voce: - Am mers fraţilor şi eu !

            Horia: - Nu vreţi pâine?

            Directorul: - Las că ţinem aşa (ia o felie).

            Poetul: - Nici eu nu mănânc aşa mult. Am mâncat la carneee! De aseară(ia o felie)!

            O voce: -Băi nea Mitică!

            Directorul: - Trece. Cip

            Vocea: - Cip. Trei cărţi.

            Horia: - Luaţi bă o bucăţică de pâine, bă.

            Poetul(scoate un cuţit cu tot felul de lame şi accesorii): - Ia uite de am eu aici!

            Horia: - Şi cuţit şi linguriţă?

            Vocea: - Asta nu merge!

            Directorul: - Ai zis cip.

            Altă voce: - Şi cip.

            Poetul: - Auzi Gheorghiţă, fii atent ce are aici. Asta este lingură. Iată-le!

            Directorul(cu gura plină): - Pas parol.

            Vocea: - După Mihai.

            Poetul: - Lasă bă, l-am cumpărat de aici! Asta este lingură!

            Altă voce: - N-a văzut cărţile!

            Poetul: - Şi asta este furculiţă.(Toţi mănâncă, vorbind în acelaşi timp sau jucând cărţi).

            Directorul: Asta nu e bine.

            O voce:  - Ai venit? (Uşa se deschide. Apare Laurenţiu Ulici).

            Toţi în cor:  - Aaaa!

            Directorul: - Nu se poate!

            Poetul: - Nu-i adevărat!

            Directorul: - Nu se poate. Hai, ura! (Ia paharul şi bea). Ce-i bă (către ceilalţi).

            Prozatorul: - Hai, ce-i?

            Ulici: - Ce faceţi voi aici?

            Directorul: - Păi te aşteptam. Ţi-am lăsat bilet în uşă. Hai!

            Ulici: - Am găsit biletul, d’aia am venit!

            Directorul: - Păi da, na! (îi face semn să stea pe scaunul liber cu spatele la uşă)

            Prozatorul: - Ia un scaun!

            O voce: - Dă-i pantalonii jos!

            Prozatorul: - Dă-i un băţ!

            O voce: - Nu, nu, nu!

            Directorul: - Dau eu (se aşază)

            Ulici: - Ce-i asta dom’le?

            Tupan: - Păi, bani aveţi. Aici!

            Directorul: - Da, stai jos! Gata!

            Prozatorul: - Gata, gata!

            Ulici: - Păi, cât?Pe 25 de bani?

            Directorul: - Păi, cincizeci de lei, băţul!

            Tupan: - În capul mesei!

            Prozatorul:- Gata!

            Directorul: - Mai mult!

            Traian: - Mai mult? Ridicăm mai mult?

            Directorul: - Nu, nu, nu, ai băi!

            Ulici: - La Uniune suntem profesionişt.Cu voi, îmi cobor nivelul, la amatori!

Partida îşi continuă cursul în aceeaşi atmosferă, până dimineaţa când se dădu micul dejun gratuit, înainte de a se deplasa la Sărbătoarea Limbii Române de la  Chişinău.

 
« StartPrev12345678910NextEnd »

Page 10 of 3331

Poemul din metrou