Home
Revistă de cultură,civilizaţie şi atitudine morală
Melania Rusu Caragioioiu: REPLICA MEA ÎNDRĂZNEAȚĂ/ PICĂ PREA DE DIMINEAȚĂ PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Saturday, 19 August 2017 10:46

 

 

Cinstire acelora  ce scriu

Spre-a noastră mare mulțumire,

Analizând aproape viu

Fapte din blânda omenire.

 

...Și criticului aferent

Ce ține hangul cel ilustru,

Prea erudit și pertinent,

Chiar din cea eră, ev lacustru...

...................................................

Cum n-am un pic de alinare

Aș vrea și eu să completez

Încă-o secvență după care

Pe om din nou în pom îl vezi...

 
Toamna literară pietroşiţeană ediţia a VII-a PDF Print E-mail
Written by Cristi Iordache   
Thursday, 21 October 2010 05:31
<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/I5_7C2JtkhQ?fs=1&amp;hl=en_US"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/I5_7C2JtkhQ?fs=1&amp;hl=en_US" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>
 
Genţiana GROZA: GENŢIGRAME FĂRĂ SCAME PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Tuesday, 16 May 2017 12:16

VÂNĂTOAREA DE POKEMONI

Peste munţi şi pe răzoare

Pokemonii sunt în floare,

Pe niciunul n-o să-l scap

Mai rămân vreo zece-n cap…

*

DUPĂ UNTOLD-UL CLUJEAN

După-atâţia decibeli

Care m-au lovit rebeli,

Mi-aflai sufletul pereche

…Şi transplant pentru-o ureche!

*

STEAUA ÎN CUPA CAMPIONILOR LA FOTBAL

Pe-ai noştri-n campionat

O echipă de englezi

Cu un scor i-a terminat,

Văzând numai…stele verzi!

*

POLITICIAN FĂRĂ VREO PATĂ

Ca să fie instalat

Premier, un candidat

Trebuie să se înscrie

…La vreo curăţătorie!

*

POLUAREA LACULUI DE ACUMULARE

Încântat peste măsură

Admir lacul după ploaie

Cum se umple de „cultură”

…Cu microbii din gunoaie.

*

PLAGIATE… PLAGIATE…

Respectai pe un ministru,

Dascăl, doctor sau magistru,

De un timp, contează banul

…Vrea respect chiar şarlatanul!

*

PE 31 DECEMBRIE, FIX!

Ameţit e mai mereu

Şi se vaită că-I greu,

Este treaz întâia dată

I-a născut amanta…fată!

*

ÎN ULTIMA ZI DIN DECEMBRIE

N-are bani de băutură,

Nici un strop nu pune-n gură,

Însă ieri s-a îmbătat

„Iubi” i-a născut…băiat!

*

SURPRIZĂ LA MASA DE REVELION

Şi Vasile şi Ion

Au găsit de Revelion

Un răvaş în prăjitură:

„La mulţi ani şi…fără ură!”

 
Eugen Evu: Ediţia de poche PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Monday, 30 January 2017 13:36

__________Varianta I ___________________

motto  : „Hai dui, du-i ! D.U.I. !  (cântec de Tudor Gheorghe) preluând din Arhivele secului sintagma „ Dosar de urmărire informativă”. Scrierea este conspirativă, samizdat şi în şperaclu hermeneutic cripto- fripto ceuşist. Ea are statut de pamflet şi se tractează ca atare.

 Simpla lectură se lucrează informativ pentru trei generaţii regenerate,  dar şi destoinicii   activişti şi pasivişti, bulangii,  securişti – agenţi politic comuniştii, de tot  morţi, deja morţi, încă  dând zvâcuri de  nivel  de trai, precum şi celor  încă viabili, vioi vii, (şi) viitori informatori şi  turnători de frică - virgulă -care  sunt luaţi  şi(sau )  reluaţi  în lucru  de mine(ri), Mai zac bine  folosiţi şi refolosiţi  şi alţii, în  dosarele C.N.S.A.S.

„Cerna”, „Anonimul” şi „Scriitorul”. Celor 23 de SS- kurişti, memoriei antepostume a  colonelului  Văceanu Lucian –Chimuistul lingău a Leanţei  C.O. 2  din Biroul Doi şi Kurului lor   lateral dezvoltat, frunţii  cugetătoare de jeguri metaf(T)izice, a căp. Haicu Ion din Sângiorţ, kurfrunte cu bătături şi creierul  aplatizat, Vericocelei luicolege de cameră şi nu în ultimul rând , turnătorilor  cu numele conspirat- transpirate, Cazan Costel(V.N.)., M.I.( adică M. I.) , Al. Plopianu (A. S) şi lui Ciorobels - Anti-Infestattu , şi ultimei pe linie , Lady Toarşa  Mitro , Emasculata de Pilosamente Pubiana .    O bezea  cu ce mânca, generalului  begheu  numit pă drept Mortoiu, antecedenţilor Simon, Petrescu , Galiceanu, Vuh, Oiegarei, Răzăşului ot Burdujăni,  Ohmului cu Ochi de Porc, aşişderea  lui Gyula Rudholp – Popa -Cu -Şapcă, lui fratsu care mişună,  şi mult- schizofanaticului pricurici , M. Cucuruz  Pălmaşu , de-a valma cu miliţiştii Dinkăkat şi caraliilor cu plachie pe burţi.

Fie-le ţărâna umbra lespede, şi Necropolisul arat cu sare şi semănat cu  vată de sticlă, întru maosoleul  în care nici trăznetul nu ară, să nu se spurce . Trăzni-i-ar Curba lu Gaus  !

Cu duioşie, PS.Orice asemănare este întâmplătoare, textul de faţă şi de spate fiind un pamflet.

                                                                         Autorul

          

                   motto: Tovarăşe domnu’,  măi darling animăl, noi nu mai vrem pământ, vrem să nu mai  vrem nimic, da’ să trăim bine !

(Băse, din auf): Sînii trăiţi biiine ! Baconsky jr: Shalom salam aleicum soia!)

                                              

                         (Piesă în câteva acte, din care unul psiho- sexual de grup şi un act ratat istoric,  fraudat a la Freud . Dacă nu poate fi jucată, poate fi citită. Dacă nu poate fi pusă-n scenă, poate fi scenă-n pustă. Bunăoară, o altă predică în pustie, care se va numi Urâciunea pustiirii.

( Cheie  de baltă )

Cine are urechi de auzit, să vadă. Cine are ochi de văzut, să audă. Cine nu ştie râde, nu mai este om. Este sau va fi Altceva . Altcineva .

Nu se va decoda în metru antic: ci în metri cubişti de cultură .

                            

P E R S O N A J E:  se deduc singure, în ordinea  intrării, dublu funcţională  şi ca ieşire .

Nota autorului :

Nu se va traduce în nici un caz în  caractere Chiril şi Metodiu. În engleză da, eventual  în limbile popoarelor de la marginea mărilor calde , ori  ale Mării Moarte, zona Qoumran şi Nad Hamadi .

                   (Indicaţii strict secrete  pentru Scenariada electoralnică  bis –bis – erika metoda chirilika armata a 15-a trans-sinistră COD :„ de la nistor pân-la tizsa  tot românu rusu-mi-s-a  „.

Acţiunea se petrece în  preajma unor alegeri  parlamentabile.

Nu mult after the day , cod „Apocalypsis cum Figures „ Parola „ Armaghedon se amână „. Variante : mineriada  1 , 2, 3 …etc .Parola : La vadim ape repezi curg „ .

Scenariul  le aparţine , grupuri-ţintă  ambulatorii şi fabulatorii,în teritoriu . În cheie DA- DA. – istă, sub locuţiunea „Panem et circenses „ şi a la maniere de Becket, Orwel and Eugen Ionesco . Finanţişti :  Fundaţia  romulană „Bătălia de la  Mossada ,  Cernobîlea Lac , precum şi altele cu Răspundere Delimitată,(vs.  Societatea  Reîmpieliţată  Internaţional- SRI- Lanka lu’ Horia …)Autorii faptului  le mulţumesc pe-această cale  tuturor puţinilor care  au  sprijinit  apariţia  acestei  cărticele, fie cu un Da hotărât, fie cu un NU mârâit, fie cu scepticismul lui Cioran faţă de lacrimi şi sfinţi, imperativul muncii pentru specie, al insomniei pentru metafizică şi al  astrofizicii faţă cu religiile şi ceea ce se apropie prin lentila- gigant  a telescopului Hubble . Sub o piatră  împinsă de ultima glaciaţie până în lunca Originală a Sargeţiei, se află bine pecetluit, numele adevărat  al personajului principal, care în piesă e doar o poreclă de camuflaj  din motive de siguranţă raţională.  Piatra este incomparabil mai grea decât terasa de la BAALBECK, şi nu poate fi clintită decât prin tehnici antideluviene, prin   energia manas.

Tehnica teleportării  prin scepticismul barbar al  genialoizilor , foarte prolifici, cum constatăm cu toţii, indiferent de religie, naţiune, convingeri, rase, cuirase şi  terase , tabula rasa , poate fi utilizată pentru punerea în scenă  doar cu acordul autorului.

Cheie în metru cuantic :

           Textul este un pretext şi un protest contra curentului dominant în literatura română, numit de  autor  POST- MORTEMISM …

Piesa marchează în 13, 7 metri cubi de cultură spontană, tranziţia armonios dezordonată însă oarecum gândită, de la Comunism la Consumism …Râzi, cititorule, ca să nu plângi mai la urmă, căci urma alege, turma  oricum nu înţelege decât propria-i lege .

Şi  cugetă, rogu-te  la intervale, printre fraze, ceea ce zicea un bătrân cam grizat, la un bufet din  Ghelari, privind o trupă de teatru amator  cum  se comportă în aer liber ca şi cum erau deja în scenă..: Noa, dragă Domnule navetist-  şef, bine că-i Rău „ !!!)

                                       

ACTUL 1 (normal)

                    (Platforma din faţa  Muzeului KULTUR HAUS dintr-un oraş  fără fumuri, după   1990, zona verde .Între stâlpii electrici, sârme cu sute de beculeţe de 6o  de waţi (ascunselea ) copaci ornamentaţi cu cârpe psihedelice , de un genial din zonă .Bobor cu sobor ,mobilizat(adică mobilier ) ,şcoleri, soldaţi, miliţişti, curioşi, liber-schimbişti, nostalgici, traseişti politic şi traseiste apolitice, foşti activişti, acum pasivişti ,(foşti), securişti(unii recuperaţi), jandarmi(cu căşti), gură- cască (fără căşti),dentişti şi iredentişti,cloşte încă active, găşcari,răspopiţi,  bişniţari, ziarişti, tuzluci, corespondentul  V. W.C., somităţi, şomeri, pălmaşi, 23 mii de disponibiliaţi, anonimizaţi ,   kurişti seci, recuperaţi , fameni, şantajaţi, relansaţi, ciocoi vechi şi  noi, burjui străvechi, ţuţări , borfaşi, urmăriţi general, urmăriţi parţial color alba neagra , fripturişti, scripturişti , putane, cocsari  -massă compactă , eclectică, optimistici , abuzaţi, buzaţi, buzeşti  şi dezabuzaţi textual şi sextual, ciocănari, căcănari, ceteraşi, seceraşi, hihîni, oaspeţi coreeni, chinezi , gâgăuzi , bogomiliţi , chirilizaţi , strămutaţi , măcelari ,cârtiţe , vigilenţi , clone , elohimi , paranormali , normali , katapultaţi , demascaţi , mascaţi , goange , şpăgari , drogaţi abrogaţi , secături , sectarişti , sectorişti , secătuiţi , secţionari , limbişti pingeliţi,   fracturişti , franctirori , frankesteini , einşteini, tweişteini,  draişteini, oşteni, olteni , Gogu de la Sinagogă, râmari  care de la Râm se trag, mittel-europenisaţi ,mititei stângişti de dreapta , dreptaci de stânga, alţi pălmaşi, tov   Ochi de Porc,  brute , brutari , brukhani , brukenthali , neanderthali , haikuioni , aliconi, Novicicoşi, Aurelieni Retraşi din secolul doi,  şpioni  agenţi tripleţi, macoveţi, erectili din Satul Ciocu Mic, ciocănari, căcănari, ciocişti, kazaciochişti,  Paracletu - Trimisu ,  Iussuf  Iosifoni, cetăţean ambiguu,  Fârtatu şi Nefârtatu, Culegători de ciuperci ca CHEBE,  reciclaţi , tulumbari,  trupeţi  şi chiar poeţi  paracleţi,, schizofraieri, ş.c.l.…Cu toţi privesc  spre Răsărit, de unde vine  soarele, care răsare de la Bucureşti , dinspre Instambul ,via Işten Bull ş.c. l . Incognito : şcoala de la Bănescu  şi alte şcoli neo-monetare . . Acţiunea demarează  vivace ma non tropăit, în faţa ca un spate a Kultur Haos-ului din Cetatea Care-a Fost şi Nu-i,  pe zona fostă verde, acum marcată de un kromleh ( vezi DEX) -  pe care scrie( cu cerneală simpatică:

 „ Legea Frustraţiei, bă, că vă pictez „!

Cu o macara KRAN  gigant , este  adus  Marele ALB , candidat de senator  de Hunedoara , Găunescu ..

_______________________________________________________________________

(Indicaţie codificată: organizatorul longeviv al  acestui mic spectacol cultural-artistic-lovy-lutzionar , de fapt, este Candiano Maniacovici- Risipitu-Grandomanovici –Koyotu- Graurul  cu nume de pasăre  şi pasăre fără nume ) , sursă-gazdă şi rezident- prezident,  conspirativ „M.I, în cazul de poliţie politică virgulă comunistă a  ex- colonelului Văceanu Lucian, (informatorul personal al cpt. Paiku Ivan), (Monitorul Oficial al C.N.S.A.S. Decizia 157 / 9.o5.2oo6 ,) purtartor de cuvânt al Emanaţilor de sub furnale  şi preş de onoare al lovy-lutzionărilor, secondat de Conspirosu „I.M.”,  Mortovaş- lider –arbitru, obsedat textual şi schimb-limbist bişniţar cu studii la F.F.

Numele lor nui apare nicăieri , afară de aici,tot strict secretizat, anonimizat şi scrumit în dosarele- combustibili din curtea Miliţiei şi Secului din Hunedoara …)

GĂUNESCU 

(este un   bărbat de bărbat . Este instalat la  o masă mare, pe un scaun mare se pregăteşte să dea  un maaare  spectacol  cu scop electoral.Pare că a fost teleportat direct în Piaţă)

                                     Un găzdoi numit Capkoi :-

 (Ieşind voios în calea  candidatului candid GĂUNESCU, candidat  care se dă şi mai foarte candid ):

                    -Helllou , şefu’ , bine ne-aţi revenit  în oraşul flăcărilor, de la umbra furnalelor ! Io v-am fost ziarist la Casa Scâncelii, nu ştiu dacă mă mai …? Bossu’,  Dacă vine leghea lustraţiei , io  îmi  bag brişca –n  candidatură  şi-n ouălele  dă răzăş  care plutesc  pe apa Sâmbetei, vorbesc codificat, că e mulţi seculişti p-acilea, aşa că io v-am reorganizat Agentura în zonă, numai să mă puneţi pe lista  aia …(schimbă tonul, la microfon ) :

-        Să trrrăiţi, taorşe-ăăă domne  Găunescu, Bine-aţi revenit în fostul viitor mare oraş  muncitoresc, de sub fostele furnale…  Hunyedoreni, aplaudaţi, că dacă Marele Alb aici de faţă şi de spate , va fi ales  cu votul nostru  neprecupeţit., ne va ecologiza, ne va reconstrui , ne va cenăcli, ne va bla-bla,…Sentimentul de bază al nostru, pe-acilea, este ….

-        

-        (Cor vorbit , pe nadă) :

-         Uraaa !URRRRA !UUUOau !

-         (Îl pupă-n bărboi   pe Candidat …( Se aud petarde, cineva strigă „ Ardeee „ ! ( Radio „Alba Neagra „  anunţăautoritar  că e doar vocea artificierului  de la o Fabrică  de trotil , care-şi lichidează stocul rămas după tragerile din Decembrie 1989,în zona Chizid, Hăşdat şi Gazometru)Careva strigă : MINTEEE!                   Radio „Alba Neagra „dezminte .

-        Grup de actori :

„Găunescu preşedinte ! Găunescu Kunta Kinte” !

  

GĂZDOIUL(acelaşi joc )

(lingând  prin surprindere, uluitor de agil, laba bossului ):

-        Sărut-mâna care scrie/ Noua noastră chezăşie „ !!! Bine-aţi revenit  mut-iubite şi stimate ! Iată scaunul special comandat pentru aşa terasament latifundiar , doi metri pe trei ! V-a sponsorizat Mişu, Şeful  Cărnii Judeţene …              (Aşează scaunul sub fundul Marelui Alb )

-        GĂUNESCU:–(aparte, unui  grup de foşti membri şi membrane ale fostelor cenacluri, care  îl ling cu ochii):

-         Bă   aceştia, care ,  îmi trageţi preş în cale, dacă –mi iese, pe voi vă popesc, dacă nu, vă castrez.  Marş    la  troacă !Dă laba unora care-i cer autografe, bate pe umeri, se pregăteşte să intre-n rol, etc..

Grupuri scandează  lozinci..(Grupul Canon  nu mai scandează) 

                        ( Băieţii cu staţia, dau banda cu urale, aplauze, huiduieli, Bardul agită un pikamer cu tricolor )

 ( la microfon, începe campania electorală)           

-                    ACELAŞI :     Dragi oameni buni, iubiţi  ascultători şi neascultători, ia bă javra de pe bombeul meu ! Bine v-am  regăsit  în această  localitate …ăă.. cum îi mai zice ….ă…în această  splendidă …nu departe de ….ăăă…

-        Cuplul radiafonic  Curpadeus et Lambmadeus (  cor vorbit,radio „Ivan Mortoiovici „ ):

-        Patriei mai multă huilă”! Sărrrut-mâna la matale !

-         Nu departe de  furnale,

-        cocserii şi  şandramale …

-        Avram Iancu, Baciul Toader, Cetatea Blidaru,

-        Te salută ! Salam aleku şi Cioc Şelimbăr !

GĂUNESCU : (către Curpade : merci, tâmpitule, )(Jovial duios ) 

Într-adevăr zic vouă, mă oameni buni, ne aflăm aici de peste 2o57 de ani, ultima oară am dormit cu capu-n balta din Romos, ăă , cu cenaclul  meu care a renăscut în judeţul vostru…ăăă …Ne învrednicim a (dă bă microfonul mai încet ! ) …sunt mandatat să vă anunţ că am depăşit 19o de kile, fiind cel mai mare pohet în viaţă şi post mortem …ă…ă… aplaudaţi , să ne iubim pe tunuri , uraaa !

…ăăă..  nu departe de  Cimitirul eroilor neamului, unde gorunul cel încă mic plantat de tov…de împuşcatul, a fost ăăă …va fi replantat în curtea mea , din strada Vasile Lupu , pe acoperiş, să depăşească turnul Casei Scâncelii …Aici se simte mireasma metaforică a fânului de curând cosit, ăă, aerul miroase a mere şi a traistă de …ă…totul ne împinge să …ă…trăim în acest univers plin de stele, de   (ia-ţi bă mocane laba de pe hârtiile mele ! ) … Bine v-am  ăăă  şi…Bă Mişule, ce caută ăştia cu microfonul la fundul meu ?!  Stimaţi oameni buni, suntem cu toţii aici , suntem peste tot, pentru a construi o nouă….Ăăă…Eu vă sunt candidat pentru Parlament , susţin această campanie  şi  vă promit că ….ă…

-        (Explodând  )

-                          -Măi bade , matale, ăla de lângă gard: Badygard ! Ia-i  pe  ăştia de pe mine, că  duhnesc a  tescovină  de pufoaică , şi am spectacol.(Râgâie,) ..şce dracu mi-au băgat alde Mişu  Şeful Cărnii Judeţene - n bere, că  elimin gazele prin partea de sus !O să-mi comand eşapament !Blaga zicea că berea –i spirit pişat pe garduri ! (Voce din public:

-        Bravoo, Bravoo ! )

-         (Între timp, cei doi dispar slugarnici, se duc la o votcă dreasă cu alcool metilic sustras .( Pe ecran mare , apare stenograma :STOP ! Stop necardiac ! Sosesc la voi, Gyuri Funariotu, Cluj Napocalipsa ! Succes lucrărilor ! Stop!)

-        (Piaţa în delir, urale )

-        GĂUNESCU :

-        Iabadabadaba  bi duuu ! Yes, Gata mă ? Noa haiku mine !

-        (În megafon) –Atenţiunee ! Vin întăriri , vin carăle Iancului, au şi tancuri ,vin ,iată, doi fraţi direct din istorie, ies parcă din scorbura veacului, cu chitarele lor…ă…sunt fraţii

-        …fi ai Hunedoarei , bagă mă camera pă ei, Gata mă ? Noa hai ciao-bau !Aţi tras cablurile , avem şi lampă, trupa nomber one e gata, să-i dăm drumul ! Bate rapp,   scutură burţi, transfigurat :

GĂUNESCU ( revine ) : Au cântat, au plecat

Timpu nostru-i măsurat

Avem multe de cîntat

Hai, s-o zicem, înc-odat !

                          ( pe fundalul manelei „Sârba  în căruţă/ bate calu Guţă „.

Recită  siderat :

 

Cum grăit-a  Iancu- Avram

Venit-am să vă pun în  ham,

Că suntem de-acelaşi hram

Deşi ne ţinem toţi de-un neam

Spectacolind,   luptăm barbar 

Pentru consencul necesar,

Pentru dreptate, adevăr, comoară

A tutulor ! cei ce nu  vor, se cară,

Le spun  Adio, ura şi la gară !

Vivat şomajul, clasă proletară !

Cârpiţi aţi fost, cârpiţi mai fi-veţi, iară,

Vivat, ura şi la gară !

Cor antic, în salopete :

Triiască hahalera, huo, bă cioară !

Nu vrem criză aviară,

Nu vrem  nici burjui pe scară

Triiască toţi şi nimeni să nu moară !

GĂUNESCU, plânge muzical, preluând  în transă  :

Totuşi, iubirea , totuşi amorul

Şi Valma Mater , televizorul,

Astea ni-s  arta , acesta-i  boborul,

Vrem să ne cânte  şi Laie Chioru !

Vivat  folclorul, vivat folclorul !

Vivat hard-rock-ul, vivat  sonorul !

Trupa de jazz-band  şi cimpoaie „ Descântarea României”,bubuie ..Geamurile pieţei zdrăngănesc ca în Decembrie după 22,, unii se ascund, din reflex, pe sub maşini, tarabe …(,se aud voci „Cine a tras în (N)oi, după ddoojdoi,huuuo,fuck you,Găunescu,

triiiaască  partidul liber-schimbiştilor !Vrem legea lustraţiei, lustragiilor , huooo!

Massificaţii năvălesc pe zona verde, apar două maşini ale salvării, tocmai primite ca ajutor din Franţa) Deasupra pluteşte elicopterul lui Arafat, din Calafat ,  parafat  fost  student contra petrol  rafinat ,( Nici o legătură cu  premiatul Nobel Arafat  mortul de tot . ..Petarde  color –fum, emanaţie  suspectă.  Se coace de-un nou  front e m a n a t .

GĂUNESCULcătre trupeţi) :

Gata,  mă, aţi lălăit destul, Fals, fals ,Genial de fals , tâmpiţilor !!! Mai exersaţi ! Ah, unde eşti tu mioriţo , , măcar nici tu nu aveai voce, dar erai focoasă , şi cu doar 35 de ani mai tânără !

(Apare din spate, grăbit, un mătăhăloi şi-i şopteşte ceva. Bardul sare-n picioare, un Mercedes  demarează-n trombă, spre satul Vîrtej, unde socru-so al doilea   îl aşteaptă cu nişte acte .

Spectacolul continuă sub conducerea luiGugulan  , fost membru de partid, , fostă membrană  de partidă ( a Romilor ) .

GUGULAN  :Bardul nostru a plecat  spre satul Vîrtej,vârtej  la Certej  careva din famelia lui a avut u  accident , sunt numai  trei morţi, ea era la volan,  volanul era rotund , vizibilitatea  pătrată…aşa că … …Până va reveni, preiau eu conducerea …vom cânta, vom dansa, vom versifica,vom hăuli, auuu, auuuuu ! Avem curent, că acum Combinatul nu mai e…A înnebunit lupu  !

Cor din public: Ole,ole,ole,ole

Combinatul nu mai e !

Acţionarii be he heee !

Noa , şi ce ? !

Unul de la radio Alba Neagra , îi bagă lui Gugulan  un  microfon în fund, piaţa începe să reverbereze .Gugulan, în postură de ventriloc al  lui Găunescu, la microfonul din gură : 

-Cetăţeni  electoranţi, electrocutaţi şi entuziaşti  !Câtă vreme dănţuim şi hăulim, să vină la mine Şefu Cărnii Judeţene, şi Şeful Blănurilor de la Vidra Orăştie, daţi un  SMS şi la Haţeg, să aducă un tronson  de  salam de export, să ne onorăm cum e obiceiul nostru din gerontocraţi , oaspeţii! Executarea! Dă-i drumul mă trupeţilor, că  plăteşte Candidatul !

( Stupoare.Cade portretul lui Găunescu de pe frontispiciul  Casei de Kultură) Pravoslavnicii îşi fac cruce, martorii lu’ IHWH  îşi fac cu manu propria, bogomilicii  şi aşa-şi-aşa …

Mişu, Şefu Cărnii :

 Maestre, am demolat furnalul opt şi l-am returnat ca cruce, pe dealul  Cinciş, să se vadă ca zidu chinejilor, din spaţiu ! Vă dorim senator ,dacă ăi din Dolj nu vă vreau, io vă vreu !  Şi cei 23, 6 ruteni din judeţ, cu Fârţac cu tot, vă susţinem ! Uraaa  ! (Către public ) :  Haida, mă, exprimaţi-vă liber !

(Şeful Cărnii Judeţene iese prin  spatele late ale lui Dăunescu, lozincarii se eshibează :

Grup spontan de rrromi

Vrem ca leul nou  măi frate

Să se renumească RROm

Jos euro, ronii, toate

Dăunează grav la om !

 Un  ţuţăr local, din  ştafful bossului :

 (acelaşi joc, mai  avântat)

Găunescu pe cer ie

Ca luna şi soarele !

Ţuca-i-aş picioarele !

Aparte :

(să cureţe careva  piaţa de decibeli , ia vezi tu, cheamă basculantele de la „Căpuşa SRL Răcăştie  şi Gazometru ! ) Către publicul  intrat în cota de avarie :

Hai mă, fetelor , că n-a dat gripa aviară-n porcii noştri , ăştia e imuni !(Trupa dă ţug, piaţa se zguduie) Pompierii facHora lui Jan Huss, în jurul pieţei. Băă, Arab Alb, ce faci cu sticla aia cu petrol ? (Panică . Un orfan fugit din casa de copii „Noua Europă”, vopsit cu cremă de ghete , fuge şi dispare într-un canal „srl aurolac s.a.„ Un pompier  nervos intră după el . O explozie rupe cca . zece metri de asfalt . Ţuţărul  filmează, apare şi Pipi  Erectilosu, omul-bombă a lu’  ştim noi cine, de la  F.K.A . -  Fundacia Konrad Adineauri  Filmează şi el, în vreme ce trei maidanezi  ai iubitei miliţii locale, bine re-dresaţi, îl trag jos de pe stâlp, simţind ceva …( Sub stâlpul lui Pipi , într-adevpăr, e o baltă  suspectă, o pată de culoare  Kandinsky …).

 Un ins(tare, în megafon) – Huooo, mă borfeţilor, cine plăteşte ce rămâne după voi, că aici e centrul oraşului, a fost zonă verde, vandalilor, huo ! Cine  sabotează de zece ani ctitoria bisericii  împuşcaţilor, măă ? (Se caţără  pe scara mobilă, eroic , e îmbrăcat în zeghe de  puşcăriaş , pe spatele lui scrie „ S.O.S. Castelu’, că pornesc rezbelu’ ! (Rumoare în piaţă )

Un ins foarte atent strigă către poliţie:

„Atenţie, acela   este  o dublură !  Nu-i cel adevărat, pune mâna pe el ! E fals ! E o hologramă !!

(Doi haidamaci îl saltă şi-l vâră în dubă).

Dublura:

Nolli me tangere, măgarilor ! Iredentiştilor, ca să nu zic dentiştilor , huo ! ! Trădare , de trei ori trădare ! Nu mai vreau la închisoare !

: „ Jos securitatea !Sus Sereitatea ! Sus  dreptatea , jos dreapta de stânga !! Vreau  kultură, nu cenzură ! Vreau  tractoare pe-arătură ! Vreau  reformă, vrem platformă,  revoluţia-i enormă ! ! Mi-au şters memoria ,  - voi rescrie istoria !!Jos scopalamina , cacademicilor , va fa-n cullo ! Sciortîi benii materi !

Reapare  Găunescu

( e multi-lateral ponderal  pe laterale, a depăşit două sute kile . E legat la un cablu de 22o, dar nu se simte nimic, doar  că zvâcneşte oarecum ritmic , ca rapp-ării )…Se urcă pe

Duba nr. 2, primeşte megafonul, cere hârtie, lampă, preia Conducerea Showului :

Marele Alb:

               Yes, Ies, Yeeees ! La al enşpeplea congres, Io alles, alles bulles ! Ies, Yeeees !

Iubiţi-vă, iubiţi-vă pe tunuri ! Iubiţi-vă pe bunuri! Jos miliardarii de carton, sus miliardarii de  cartof ! Să cântăm împreunaţi! Să  sfidăm gravitaţia, unireeeee! ! Unde-s doi, puterea creşte şi putoarea nu răzbeşte !Unirea face puterea , puterea desface  lanţurile, lanţurile astupă şanţurile, şanţurile  înnoadă danţurile !!  Haida la stadion, că aici  e prea strâmtoare !Haida mă, haidamacilor, cu mic, cu mare , ca la defilare ! Vrem spaţiu vital ! Vrem  Europa ! Păzea, Europa, că intrăm în tine ! Uraa, uraa, uraaa ! (Corul  sindicatului şi al bisericii, scandează  ceva în romgleză) …

            (Mulţimea dă buzna spre stadion, duba e-n capul coloanei, Patrian face apel prin megafon să vină tot oraşul la ciunaclu ).

În biata  piaţetă  rămân cam patru camioane de resturi, sticle, postere , alte sticle ,  goale, chiloţi, prezervative, pulane, gumă mestecată, ziare judeţene, pachete de ţigări,chiştoace.

 Ambulanţa culege câţiva leşinaţi, o echipă de la   Primărie debarcă, primarul îşi pune mâinile-n cap..Constată cu tristeţe că nu mai are nici un fir de păr, dar reflexele persistă..Fe indispus , dă dispoziţii şi se retrage discret, cu fieful, la „Doi cocoşi”,fost Drum Nou.. Dinspre bv. Lenin, fost 23 August, acum 2l  Decembrie, vin coloane de mobilizaţi, vin rânduri-rânduri fără gânduri însalopetatţii …

În piaţă apare un geamgiu, fost prim-secretar cu propaganda, acum privatizat:vinde termopane .

GEAMGIUL :

Termopaneee ! Iliescu, măăă, Ioaneee ! Ce-aţi făcut după ecraneeee ?!

Termopaneee v-o  punem !

(Din blocurile pieţei, dau năvală locatarii, fac coadă, model caracatiţă : Se-mpletesc şi se despletesc, strâns uniţi  în jurul .

Iabadabanu ! Ieşi române din  televizoare !!! Termopaneeee Neamuleee !

_______________________________________

ACTUL DOI (Normal că tot normal ) !

              La Stadionul „Corvinul, tocmai  a avut loc Congresul de trei zile al Martorilor lui Iehova (incinta e curăţată bec, au lăsat şi instalaţii electronice americane, aşa că Cenaclul trece direct la spectacol. Găunescu reîncepe ritualul ...Se uită la ceas, e doar 23 noaptea, recită 234 de poeme din noua lui carte, editată tot din banii rămaşi de la Nicu Ceauşescu.

În arenă e plin, aproape patru cartiere…Marginal, apare un cort stil Mihai Viteazu, la Mirăslău…E păzit de poliţii, justiţie, utecişti bine înfipţi ,  statornici, foşti stahanovişti, Şeful Judeţean al Cărnii (Preşul de Onoare al Loviluţionarilor Emanaţi ) şi  lederul Partidului Nemuncii Locale, securist  recuperat dar şi pensionat strategic. Găunescu  încheie( se încheie tandru şi la pantaloni ) şi dă ordin să nu mai fie aprinse ziare, că naţiunea e în pericol, ca la Ploieşti…

-”Boborul suferă de inaniţie şi de onaniţie „  asta v-o spun eu, rimaciul neamului 

        (În tribune se dansează la buric, sticle sticlesc, lanterne lanternesc, toţi îşi iubesc aproapele .

Găunescu  invită în scenă oameni din popor. Intră  un elector turmentat, Marele Alb  îl ia pe gununchi :

Insul: Io  mi-s Alui Amargiloaie , Cititor de Titluri de Ziare  Libere , am venit pe jos de la  Uzina de Preparare şi prăjire , de la  Teliucul Inferior! Am fost disponibeliat, da io vă-ntreb dacă veţi fi ales, ne daţi ori nu ne daţi serviciu-napoi , că am   unşpce pruncişi doi în puşcărie  pă dijeaba , la Marmură , la Bîrcea Mică …

Găunescu: (aparte ) Cam suspect  răsculatul acesta ! Cum te cheamă, moţule ?

Insul :I pak ieu nu îs moţ, io îs răzăş, din  Botşăni ! Dar am vinit în 67 cu Trenul Foamei, cu tăt satu…Da di şi m-a-ntrebi pi mini cum m-a cheamă, io  mi-s Amargiololoaie , străiţ - dom Găunescu !

Găunescu:Cum ai zis ? Gă…? Tu eşti la pertu cu mine, băăă?  Ia treci matale jos, că –ţi dau eu de lucru, la pisoare, mă, derbedeule ! (Mişule, ce fel de electorat avem aici ? Marş !

(Către următorul) : Cum te cheamă, aligatorule , elector electrocutat !?

Insul: Gyula, scuzaţi rima, Gyula mă cheamă…Da a mea-mi zice Giury …

Hă,hă,ice „ Dă-mă mamă după Gyuri

Că mă rupe-n podu şurii” Hă,hă !

Găunescu:

Nu promovez pornografia , nici hărţuiala  sextuală ! Ce doreşti să spui Boborului  deşteptat cu noaptea-n cap ?

Gyula: Deşteptete române ! (Din auf „grup teror : „Rrromâniiiia,trezeşte-teeee”, nem holode ???) ) Unica soluţie inco revoluţie ! Vivat kultura ,vivat prefectura, vivat recviescat in pace …vivat Boroşpişta  şi Peterşanyi  !!

Găunescu (siderat ) …

VIVAT MORTUA EST şi MORTUA VEST!

(către băieţi ).. Ş i cu acesta , la arest !Valea !Juliţi-l !

Gyula( (luat pe sus)… Valea Jiului, bossule, că acolo-i tăt Jalea Viului !Vivat mortua Jiul de Vest ,de la Nistru , la Triest !! Vivat Marko Bela  Kun !Io mi-s Gyula , mânca-mi-aţi rima  !!!

Grup turbulent: Toarşu Dăunescu, nu-i răzmeriţi ,noi am fost secretari utecişti, vă atragem atenţia că după acest bairam ,vor rămâne pe stadion, ca-n 88,  cinci tone de chiloţi tetra , cearşafuri ,   cagule ,  prezervative şi sticle goale ,second hand şi alte ţoale , naşpa  super  nasoale !

Găunescu:

..Foarte bine,cetăţeni! BINE CĂ-I RĂU!!! Dar acum sunteţi   liberi să urlaţi , să şoptiriţi , să turnaţi , măcar  vor rămâne şi paşapoarte, fără vize Shengen ! Cine ar fi sperat asta în anii  împuşcatului  şi mult-iubitei sale  schizophrenice ,măi animăls ??!??

Asta nu e reformă ? Votaţi cu mine şi vă repun în funcţii , inclusiv pe cei cu disfuncţii !!!

(Din tribune, în întuneric, că s-a luat curentul, se aud chiote, gemete specifice, răgete  aşişderea. Maşina cu autokran a  poliţiei anunţă că centrala a sărit în aer, de suprasarcină, aşa că Găunescu , trupele, boşii locali, (şi boaşele ) se retrag strategic în marele Cortal întîlnirii, unde se instalează un generator al armatei, şi  spectacolul continuă, în intimitate. O guristă cu mustaţă creaţă  cântă „Maneua Meşterului Manole „, Se dezbracă stripp-teasse, pe masa bardului şi a Şefului Cărnii Judeţene, în iţari –izmene  pădurene  ,cu ciucuri  şi cu capsule . Îl ţine de  clanţă  Ochi de Lapis-lazulii . De prohap, pioasa poetă populară  Nastruşnikova  Liubinka , care sughiţă deoarece a înghiţit un calup de ruj ucrainean , altfel  dansează ca unsă .Mâna stângă  caută spasmodic  dorsalele  Bardului .

Reporteri, televiziuni, kameramani străini, (de meserie), se distribuie viagra şi se scutură pantaloni. Din tribune creşte vuietul>ORGIA SALVEAZĂ  SIDER -URGIA”!!!”Un grup de dans modern intră-n transă, au loc libaţii cu canabis ; sataniştii prizează, atmosfera  e naşpa-super ,. Mulţimea scandează :  VIVAT OBSEDANTUL DECENIU !  VIVAT PATAPIEVICI , Vivat Kafka, vivat Becket, Vivat Titi de la Tiraspol,  Vivat  Goma ! VIVAT CARAGIALE şi  IONESCOU !  VIVAT  RECVIESCAT IN PEACE ! PACE-PA ! PACE-PA !  Pace şi Neuronius / Nu şi da boboru’ rus, liberare ne-o adus ! 

Pace , Europa , noi vrem pace nu război, vivat   Găunescu Doi,că ne scoate din gunoi, Vivat viaţa de apoi ! 

Megafon:

 PA – CE – PA !  PA- CE- PA ! – PACEPA !!!Uraaaaaaaaaaaaaa!

(se aud rafale  scurte şi repezi , la poligonul  din Răcăştie  şi la Gazometru )

 Din fostul canal Cerna, ies bulbucate, apele. Natura co-participă cu mult entuziasm …E un moment istoric şi isteric sublim .

 

_____________________________________________________________

ACTUL TREI …(cu multe femei, bulangii şi zmăi, fameni şi  bi-găi )

 (este un act sexual colectiv. Are loc între 2 şi 4 ,15 minute noaptea noaptea,se văd stelele.Cine s-a căţărat pe tribuna mare, vede şi Munţii Retezat.,ori Cetatea Devei,cu teleferic …De aproape , se vede gara locală, pe care străluceşte Steaua Kremlinului, a lui Stalin. Furnalele, Aglomeratorul, Cocseria, Laminoare, nu se mai văd, doar din satelit, se văd coşurile, pe care nu mai  vin norii de ciori (număraţi prin calculul probabilităţii, la aprox.l6,342 exemplare mari şi grase, care  înnegresc blocurile, parcurile, ori mănâncă şandvişurile şcolarilor).

La rece,dar supradecibelic, o trupă cântă în delir :

 „ Mi s-a pus pata pe tine!

Găunescu  nem ruşine ?”

Ieşi, de nu ,intrăm in tine !”

Acesta  iese excitat şi strigă mobilizator : Mi s-a pus Patapievici ! Jos cu  noii bolşevici ! În extaz psihedelic, din  mulţime se aud petarde,hăulite, ţâpurituri şi  iodle !

Trei fufe îi sar în spate, îl muşcă de ceafă, au orgasme  repetate, cineva filmează, pentru Spice Platinum şi Play cu Boi )

O babuşcă  între trei vârste  :

„ Maică, murim pe lângă garduri,ca gândacii !Mi-au omorât ăştia cu aviara cocoşul şi toate cele trei găini,io mi-s pensioanară, acum cu ce mai trăiesc , doar nu voi sta cloşcă,  că mi-s sexigenară !!! 

Cameramanul îi bagă antena sub fustă :

(revine, riumfal) :

                   „Antena vă aparţine„ !

 Babuşka :       …..,,,,   -O, my Good, ah, ieee, iess, My Dog, my Goood! )

(Scenă după gard) :

( Deodată, placat de doi  jandarmi civili, apare

Inventatorul genial.

- Maestre , vreau să-mi faceţi lobby în revista „Fleacăra lu Găunescu „ , am în cap invenţia secolului, vă acord 15 % din afacere !

Găunescu –

3o sau nimic, că mă cere massele !

Inventatorul:

 Bursele din Hong Kong , Londra şi Paris se vor prăbuşi !

Găunescu:

 Zi-i, mă, că  accept şi  5o% !

Inventatorul:

 Eu am fost veterinar la  ferma „Avicola” …Jucându-mă cu găinile, am obţinut pui cu şase ghiare , trei capete , patru rânze şi gust de peşte …Auziră-ţi de  celebrele tacâmuri , patentul „fraţii Petreuş” ? Io l-am inventat !

Găunescu :

 Bă, tu eşti mai sadic ca doctorul Mengele, găinarule !

Inventatorul : Maestre, am invenţia secolului , am reuşit o mutaţie , cu o simplă injecţie (sucbtanţă secretă) , în celula galinacee, ajunse la vârsta ouatului, găina „Romanian daimond „ produce icre !Cot-kodac şi pac ! Pică icra, adică oul cu sclipici ! 

Găunescu :

 Bă, eşti nebun de legat !

Inventatorul :

                   (în transă)

 : Maestre, nu icre dă caracudă, ci  ouă de DIAMANT ! Vom produce în serie diamante , matale îmi faceţi lobby şi capitaliştii vor investi !Nu-i păcat să cumpere Bulachis  Nastasis  , cu ouăle lui vopsite în albastru, patentul acesta co-lo-sal ???

Găunescu :

Bine, bă ! Mă cauţi după spectacol, dar până atunci ai sarcină să cercetezi şi o variantă pentru ouat perle, că-i plac nevesti-mi ! Du-te, aloo, poate găseşti ceva şi  pentru curcani, fă-i să producă  lapis- lazulli, că-i plac secretarei mele cu ochi verzi !

Inventatorul :

Să trăiţi, maestre, poate aranjez ceva şi pe linie de cristale  cu memorie, să tratămbisnessul cu ăia de la NASSA, pentru zboruri de lungă durată !

Găunescu :

 Luaţi-l , cu grijă, că acesta va salva omenirea ! Noroc că am eu simţul valorii !

(Bardul iese ,mulţimea entuziasmată loviluţionar, strigă ca la meciul Rapid- Steaua- Dinamo , în delir creativ, cu pumnii, cu şpiţul şi cu  mădularele  ) :

Găunescu: Tăiaţi-i ştromoleacul, să-i fie de leac !

Unul, neidentificat, din  fondul neconsumat al istoriei, din toaleta  publică : (la megafon )

       -Da-cii ! Da-cii ! Da-cii  Dacia Recidivivus  ! Torna , torna frate , toarnă-l bă chiar şi pe frate -tu !„ Să vină dacul  şef  Vafankulovski, de la Tărtăria- Gară , să descifreze  arhiva pecereului de la Subsolul  cu Apocrife , unde-a fost bufetu’ partidului ! ! Unde-i acum bufetul partidului, mă , animăl ,unde sunt zăpezile negre de-altădată ??Vrem să nu mai vrem !! Vrem  vremuri vremelnice,Vrem să nu mai  vrem nimic, da să  trăim bineeeee !  Să-tră-im bi-ne ! Să tră….!(Li se pun discret căluşe, cătuşe  şi căpuşle.  Căluşariidin  Romos  intră cu bâtele, mică încăierare, dar trece.

Şeful Cărnii Judeţene, Pișu Ruteanu :

- Luaţi, mâncaţi, aceştia sunt ficaţi, acesta este trupul  aviar, al vacii nebune şi al  cărbidarilor lu’ Miron Cozmâncă , ortăcit la Mănăstirrea Deturnata ) .  Adceţi moaştele, cele trei degete şi urechea sfântă  a marelui băgat la bulău în locul ăluia, mai mare ,nebăgat la bulău !!!

Grup plătit, în extaz :

Iliescu Ilisecu

Vivat şi salamalecu

Că-i mai tare ca la secu

Ilisecu pe cer ie

Vivat noul pecere !

Şeful cărnii judeţene , cu nădragi dalbi de izmene împartecelor căzuţi, bere , virşli , buletine de vot şi pixuri…Preoteasa îşi ia pentru acasă numai  măietec  maieutic şi os fără carne dar şi cuţit ajuns la os , trecut deja dincolo de os ).Rudele îşi iau rude de  sângerete , de la Ruda Ghelari .

După acest intermezzo de solidaritate cu tribunele în extaz, gaşca reintră în Marele Cort.)

 Ţipţărul  principal  cunoscut cu numele conspirativ CAGULĂ :

Maistre, o surpriză ! (Intră, purtat de umeri,Loviluţionarul Local, Luceafărul Cocsului,Cretei colorate şi Copacilor cu zdrenţe ecologice,  turist futurist caricaturist, care îi prezintă mândru mandatul de  şef ultraspecial al  pieţelor ,   şi al firmei „Anamnezis  punct ro „ DEMOL-IMPEX SRL , cu lozinka „Dezbină et impera „ …

E un băiat de băiat , simpatic , toată  lumea ştie , dar nimic nu ţine .  El ţine între dinţi o pensulă mare , cu smoc de sârmă ghimpată …Are cagulă de caracatiţă , mers legănat şi  glas de bărbat , mult- umblat , chiar pe blat  .Se ţine cu deştele de nas , în vreme ce Degustă, cu dezgust , din brânza Camembert  jinăroiae ,de sub nasul lui Patrian, îi  trage o palmă lui Mişu Şeful Cărnii Judeţene, alte trei lui  Macabei Trei Femei, debarcă pe masă, ia gurista de catrinţă, îi doreşte o dorinţă,  şi o aruncă în braţele Bardului, îl pocneşte pe  prosperul  baron  Piknicşchiotu , dă scatoalce lui  Fîrtuşneak, umflă cu un pumn proletar mutra liderului Pîrţak,  Cur de Sac, , toţi ăştia din garda lui Găunescu, sluganrnicii lui de bază,   scoate  limbaca  Einstein,  îi trage două palme prefectului, aruncă vopsea roşie (germană, ultra adezivă) pe bluza de crepp-de –Chine a preotesei şefa cărnii, fapt care-l face pe Şeful Cărnii să se-nfurie, aşa că îşi scoate brăcinarul primit cadou din China, unde a dus cu avionul o troiţă miniaturală şi nu i-au dat kitaii  o pagodă,  dar i-au dau pixuri, ziare chineze şi alte dovezi. Îl ia pe Luceafărul Zgurii, numitul CAGULĂ de umărul căzut şi şterge cu el tava uriaşă din faţa Bardului, astfel că puradeii de sub mese încarcă plase cu biftecuri, boluri de brânză, salamuri, blănuri de Vidra ,cotlete, bancnote  cotizate , timbre false de ţigări, CD-uri porno a la giorno, asigurându-şi supravieţuirea până la alegeri anticipate şi antipicate .Câteva cucoane  trasseiste au urcat pe mese şi dansează goale (normal !)Patronul night-clubului Cicquita, sosit de la Londra, unde  exportă  pioneze , pioniere şi tineret bovin de rasă autohtonă, le lipeşte fericit dolari pe frunza Evei, depilată., evident pilită .Una are ochii  galbeni- oblici,  semn că e o reincarnare a lui Budhay Deleanu. După uşa pisoarului, alte şapte cadâne ,goale puşcă, fugite de la Târgovişte, aşteaptă să intre în program…Au tatuaje cu Găunescu Histrion , şi Trio trandafiri de la Moldova,(de dincoace de Pruteanu.Reîncarnata, vibrând ca un ciclotron  intrat în turaţie maximă, cade  în extaz şi îl pupă-n fundul răsturnat pe Dăunescu , care a înghiţit o doză mare de viagra, cu  scop curativ.Găunescu are evident primul orgasm  public.

Nişte brancardieri  îl salvează pe Prefectul imperfect  şi  o jună supraponderală îi face respiraţie gură la guri. O gură de canal explodează, fără capac . Din ea este ejectat în văzduh şi un  aurolac. Cortul Întîlnirii  se clatină, dar nu cedează.Uteciştii jubilează apoi juisează.

Tribunele, într-o pauză de acte, scandează, incitate de elemente alogene, forţe oculte şi inculte , dar toate proleculturnice  ! În oraş sunt trase focuri de artificii, din depozitul fostei garnizoane  sovietice, cu rachete  fără focoase, scriind pe cer Patrian Dăunescu –Preşedinte ! „  (Ghilimelele nu se văd clar)

O ploaie venind dinspre Ungaria, Gyula şi Beckescsaba, spală şi şterge, dar literele, nervoase, reapar. Pavelache  Kuruţ e de părere că e ceva paranormal, dar pare şi el . anormal) .

TRIBUNELE (tribunul şi tribunicul , acompaniate de tribali :)

Faceţi-vă Treaba !

Nu mai faceţi laba !

Jos cei de sus ! Sus cei de jos !

Trăiască Recviescat in pace ! 

Vivat Mortua Est şi Mortua West!

Altfel să s.-aleagă prafu’

Şi la dracu’, la Tanafu !

Ies, politikhal incest ,

La a-rest ! La a-rest !

 Dăunescu reales

Şi la munte , şi la şes !

Yeees ! Yeeees !   Yeeeeees !

Un pălmaş : Da ieşi dracului odată, batracianule !

( E săltat  )

Contramanifestanţi :

Huo, huideo, hauleo, 

Ole, ole,

Aulio şi  baftalo

La Cigmău  era mişto !

Tot mai jos şi tot mai sus

Ceauşescu  e răpus !

Spune-ţi, mă, unde l-aţi pus ?

E-ngropat către Apus ?

Mazilitu-l-au ,s-a dus,

Toate-s  az şi mâne nu-s !

Noi dorim  NEURO-News !

Euroi  şi minibus ,

Nu căruţe de Jan Huss !

Ia mai fuck you  fratre rus !

Grup de corbi heraldici :

Muie, muie,

Să intrăm îi U.E.

Sus, moo, pă stathuieee !

Ghăunhescu nu ie !

Bate-l-am în cuie !

Muie, U.E !

(Apar şi dispar dinspre uzină o duzină de subrete, toate goale, sunt duse la arest, pentru  relaj la ieşirea din  tură)

(O echipă locală reinstalează microfonul spart, Găunescu , în formă, saltă pe  platformă, cu-o burtă enormă, fără uniformă , parcă-i scos la normă :

GAUNESCU:

…Iubiţi-vă pe Bunuri !

Cumpăraţi „ Lăstunuri !

Unt pentru bobor

La trecutu-ţi mare, mare viitor !

 Iubiţi-mă, cetăţeni şi cetăţene,

 eu nu port  izmene

nici când sunt troiene,

beau din damigene,

dorm ca Diogene,

fac din toate rime,

nu mă-ntrece nime,

fac din caca bici,

nu mă-ntreci la spici,

tot cu muncitorii-s,

ura şi clitoris !

Uraaa şi clitoris !

(Massele e în  delir ) …

ACELAŞI

(după ce bea o canistră  cu  Coca :

                              (Acelaşi joc, în salturi scurte şi repezi, cu microfoane la două găuri ) :

Hai să poezim,

şi să ne iubim,

până îi halim,

că la vremuri noi,

 noi vom fi tot noi,

hai să cenaclim,.

să ne porcăim,

să vadă Niuyorku,

ce-i în stare porcu !

Şi sub cerul dalb

Io, Marele Alb !

Falangele din tribune:

Urrra !  Guuurrra !

O fostă preşedintă la kultură, (care a promovat cultul urii, dar şi-al gurii, carvazîcă ):

 -Vaaaai , tu, Găunescule, dacă ştiam eu când mi-o trăgeai în pivniţă la sediul judeţean, ce   va fi şi ce  tace gura dar  traduce curu’ ….…eheee, ţi-o tăiam,că şi-aşa abia ieşea de sub sertarele de slănină ! Cum dracu’ făcuşi că tot tu, totuşi  iubihirea ta, violator mic  şi  macru ??! Cum faci, mă ? Nu ţii minte că ţi-am băgat în dubă şase blănuri Vidra , două tone de salam de Haţeg şi un  kilometru de VIRŞLI  de la Ţebea ?!  Ingratule, uitaşi, mmmmuah !?

GĂUNESCU:–Mişule, de ce n-o saturi tu, mă, ia  adu-mi-o după spectacol, să o angajez la  stenograme şi dacă nu face nici faţă, nici spate, nici nudli cu  amigdalele, o bagi la criogenic, ca stoc biologic pentru fixarea virusului gripei aviare ori a vacii nebune !Sati, cretinule, că  te degradez, cei 44 de mucenici care au fost activişti şi ţi-am ordonat să-i  înflitrezi în opoziţie, au dat ceva date, funcţionează ?  Executarea !

Mişu (filând  un  copoi care îl filează ) :

Păi bossu,  aţi ordonat să-i fac cârtiţe, pentru turul doi al alegerilor, dacă veţi rămâne doar cu  Vadim sau Stolojanin ! Vă belesc ăia, scuzaţi, nu chestia, ci pe matale ! 

Un cetăţean

(intrat prin spate,scăpat de la lucru, schimbul trei :

 Măăăăăăă ! Trisexuaţilor, curtea marţiană, măăăă! Cetăţeni ai patriei voastre noi, deşteaptă-te, române !Io mi-s liber-schimbist  şi mă trag din tată-n fiu, aşa că  atenţiuneee !

Pentru liniştea voastră, fac un apel, veniţi cu toţii la sala de apel, că avem un patron miliardar indian englez cu sânge bengalez …taaare bun,  acum am rămas doar 2ooo din cei 23 de mii de salariaţi, dar va angaja o sută de paznici, că se fură fierul vechi , ca să-l cumpere tot patronii, aşa că ne scapă de şomaj. Ia la mini, Găunescu nu vă scapă, votaţi cu sindicatu, că văăăăă  fac pe toţi lideri şi  cu buticuri personale !

Tribuna :

Te pişi pe tine

Te pişi pe tine !!

Ruşinică   !!

Porta voce 1 : Ia , neamuleee ! Termopaneeee !

Porta voce 2 : Târnăcoape !!! Negociem tîrnăcoapeee , ia de vă faceţi case de lux ! Pipiţe dă grupănsex  şivibratoare de la gîgăuzi !

Porta voce 3 : Investim în nevesteee ! Ne vestim în investiţii şi refacm supoerstiţii !! Vindem viermi de mătase, gărgăuni, cartoaneee, ia neamule secondhandicapaţi dă  tehorii literanliceee !!!

Porta voce 4 : Târnacoapeee , cât încape, ciururi, greble şi tenebre , ia la mandea, metatexteee !

GĂUNESCU :

(doinind transpus :

Hai mândruţo-n cucuruz

Ca să facem un abuz

Că-n acest autobuz

Corpul  meu ieşit din uz

Face „zdrang „ şi-i găgăuz !

(Cere un prosop şi îl îmbibă, îl aruncă-n mulţime, este sfîşiat în delir. Prosopul)

-Gata , încetaţi focul ! De ăsta nu mă tem eu, e o muscă  !

 Pompieri ! Sunaţi-mă, sunt fierbinte ! De dorul vostru, de dorul  patriei, de dorul  gaiţelor , potârnichilor, găinuşelor, mistreţilor, caprelor, purceluşilor, Io, Marele Alb, vă recit ceva spontan :

(fluier de os, mult zice duios )

Uaaau ! Dorule, gaiţă dulce !

Nimeni n-are ghiers mai …muah !

….Doru-mi-i de mine însumi

De m-apucă râsu-plânsumi !!!

 Încetaţi focul ! Jos cei de sus !

Vă ordon, treceţi  Prutul

înapoi !

Găgăuzii sunt cu noi !

Tre-ce-ţi Prutu în- na- poi

Găgăuzii e cu noi !

Tavarişci , liubimi moi !

Nu mai vrem alt Cernobâl

Nici  molotov , nici fitil,

Nici Metodiu, nici Chiril !

Eu sunt Bossul cel viril

De la Nistru pân-la Nil

Rânza mea de şapte kil

O voi face big trotil

Să –i arunc pe toţi ….pe toţi….ăăă…ă

(Tuţărul, îl ajută ) …ăăăă….

….în Clinton Bill!

Jos cu ei, la Cernobîl !!!

 
Magdalena Albu: MODERNITATEA TENDENȚIALĂ - CONCEPT ȘI DIAGNOZĂ PDF Print E-mail
User Rating: / 2
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Thursday, 20 July 2017 10:54

 

          Structurată pe opt capitoleample, cartea sociologului Constantin Schifirneț -”Modernitatea tendențială. Reflecții despre evoluția modernă a societății” -reprezintă, la fel ca și volumul ”Cele cinci fețe ale modernității” aparținând teoreticianului Matei Călinescu, unul dintre reperele bibliografice de bază ale momentului, în ceea ce privește definiția complexă a termenului ”modernitate”. De fapt, autorul încearcă să îi propună cititorului său o substanțială și amănunțită radiografiere a treptizării diferențiate, pe care se situează actualmente toate tipurile societății contemporane, indiferent de referențialul geografic specificat în cadrul abordării, capitolul al III-lea intitulat”Tipuri de modernitate”, reliefând cu preponderență asemenea marcaje importante. Autorul ține, încă din introducere, să vină cu o mărturisire definitorie în sensul celor amintite anterior, și anume: În cartea de față incerc să explic că modernitatea există în orice societate, însă valorile şi standardele sale nu ființează peste tot în integralitatea lor, ci doar ca procese tendențiale universale.” (p. 12)

          Explorarea semanticii largi a modernității pleacă de la o cotă fără de care discursul în sine ar fi îmbrăcat poate un alt veștmânt ideologic. Altfel spus, autorul însuși ține să precizeze faptul că ”Ideea de bază a cărţii este că modernitatea s-a impus ca o tendinţă de neevitat datorită nivelului de dezvoltare economică a Europei Occidentale, ceea ce a dus la acţiunea ei ca factor de presiune asupra celorlalte societăţi, indiferent de nivelul dezvoltării economice şi al bunăstării.” (p. 12).Teoria lui Constantin Schifirneț susține cu tărie că ”Modernitatea occidentală s-a produs de la sine, în mod natural, fără intervenția sau constrangerea prescrisă într-un proiect sau într-o strategie de modernizare special elaborată, fiind o consecinţă a dezvoltării economice şi a revoluţiilor ştiinţiică şi tehnologică.” (p. 12), dintr-un motiv bine întemeiat, anume acela că Societăţile cu modernitate solid structurată au vocaţia universalistă şi urmăresc difuzarea şi impunerea propriilor valori, prin o diversitate de căi, peste tot în lume. În acelaşi timp, trebuie să se ia în considerare şi vocaţia expansionistă şi/sau de dominare a statelor apusene, prin difuzarea şi impunerea propriilor valori datorită puterii ce le-o conferă dezvoltarea tehnologică şi economică.” (p. 12)

Cu alte cuvinte, modernitatea nu apare oricum în contextul analizat, ci întocmai”ca un standard produs de procesul de modernizare în şi de către Occident, fiind considerat model de dezvoltare pentru orice altă societate de a ajunge la acelaşi nivel de dezvoltare ca ţările vestice.” (p. 12-13)Sigur, de la un anumit moment încoace, societatea vestică s-a impus, fără urme dubitative, aidoma unui motor primordial întru dezvoltarea a tot ceea ce a fost circumscris termenilor de cultură și civilizație, devenind, practic, de cele mai multe ori, dacă nu chiar întotdeauna, semnalul sonor invaziv (în sensul diseminării informației pe spații extinse) și unic pentru întreg restul umanității din numeroase puncte de vedere prezentate de autor în acest volum.

Fără-ndoială, e foarte adevărat, așa cum semnalează Profesorul Schifirneț, faptul că ”Astăzi este dificil de a cunoaşte societăți neatinse deloc de modernitate.” (p. 12), un concept asupra căruia s-a aplecat cu minuție prin prisma unui extrem de avizat ochi critic personal. Căci inițierea în lăuntricitatea acestui subiect atât de interpretabil din diverse unghiuri de percepție și analiză personală, la care cititorul este supus, are drept fundament solid îndelungata activitate din spațiul generos al cercetării, pe care autorul cărții”Formele fără fond, un brand românesc”, Constantin Schifirneț, a întreprins-o de-a lungul timpului, la fel ca și binecunoscutul om de cultură român Matei Călinescu, a cărui viziune excepțională  în raport cu diversele chipuri ale modernității trebuie neapărat remarcată aici.

Atașarea de substantivul ”modernitate” a formei feminine specifice adjectivului ”tendențial” reprezintă o alăturare de termeni deloc întâmplătoare, care a contribuit, astfel, la generarea unei construcții lingvistice originale a sociologului Constantin Schifirneț. Și de ce tocmai o astfel de juxtapunere voită de termeni întru reliefarea complexității fenomenologice cercetate? Explicația o identificăm chiar în interiorul cărții, unde autorul face mențiunea că ”Termenul de modernitate tendențială este potrivit pentru înțelegerea procesului de modernizare în societățile cu o economie precară. Eu explic modernitatea tendenţială prin contexte istorice, politice, geopolitice, culturale care au determinat ca o societate cu o economie subdezvoltată să construiască structuri statale, sociale şi instituționale moderne.(s.n.) (p. 13) Într-un paragraf ulterior, el mărturisește faptul că a elaborat acest concept, în primă fază, cu scopul exclusiv de ”a descrie modernizarea românească”, însă, după o analiză detaliată a perimetrului cercetat, a stabilit că poate căpăta extindere la nivel global fiind, iată, ”potrivit nu doar în studiul evoluției moderne româneşti, ci are vocația de generalizare în analizele asupra dezvoltării moderne din orice societate, fiindcă deficitul de modernitate nu este un fenomen specific românesc.” (p. 13)

Formulat, inițial, de Constantin Schifirneț în volumul ”Formele fără fond, un brand românesc”, conceptul de modernitate tendențială în spațiul românesc are în vedere ”actul de dezvoltare în direcție inversă: de la afirmarea spiritului național şi de la construcția politică spre dezvoltarea economică”, ea, modernitatea, definindu-se, practic, întocmai ”ca o tendință care coexistă cu structurile sociale, cu formele instituționale şi cu fondul vechi” (p. 14). O afirmație demnă de luat în seamă, pe care autorul ține să o precizeze în contextul de față, este aceea că modernitatea românească de tip mozaicat reprezintă în esență ”cadrul şi elementul de susținere a naționalului, dar nu prin baza economică, care ar fi trebuit să fie temei al afirmării statului național, ci ca tendință, ca ideal de atins în afirmarea națiunii” (p. 14), căci aceasta străpungea cu o viteză destul de nesemnificativă zidul format din ”complicata rețea de structuri socio-instituționale din societatea românească tradițională şi patriarhală” (p. 14).

Constantin Schifirneț remarcă un lucru extrem de important pentru radiografia completă a modernității tendențiale autohtone, anume acela că ea a constituit în sine axul fundamental al tuturor etapelor de transformare semnificativă, pe care societatea românească le-a traversat de la 1859 încoace. Cu alte cuvinte, momentul istoric de naștere a statului național a inclus în substanța lui singulară, la fel ca și, mai târziu, perioada interbelică a secolului XX ori cea comunistă și post-decembristă, cu toate sincopele și decalajele lor specifice în sfera dezvoltării generale, germenele dominator și necesar al modernității tendențiale considerate de autorul mai sus menționat drept ”esența procesului evolutiv al României moderne” (p. 14).Interesant de observat faptul că Profesorul Schifirneț deschide în prelungirea acestei constatări firești o linie de reflecție binevenită referitoare, de astă dată, la societatea românească actuală, despre care afirmă că: ”nu dispune de un program național de dezvoltare în care modernitatea, ca dominantă a întregului proiect de modernizare, să fie asumată de către elita intelectuală şi politică. Acesta este motivul pentru care multe din procesele de modernizare din România sunt similare cu cele din țările cu economii insuficient dezvoltate, o situație care poate fi, de asemenea, întâlnită şi în alte state ale Uniunii Europene.” (p. 14-15)

Studiul sociologului C. Schifirneț are în vedere, desigur, printre altele, nu doar parametrii interni de dezvoltare și contextul național specific din momentele supuse cercetării, ci și multitudinea ”experienţelor geopolitice şi istorice trăite de către fiecare societate în tranziţia de la naţiune la statul național” (p. 15), o zestre individuală complexă și unicizantă, care a acceptat modernitatea tendențială într-un fel sau altul, cu un unghi de deschidere mai generos sau, dimpotrivă, unul ceva mai restrâns. Practic, în statele independente  ”modernizarea a fost şi este încă un proces de construcţie politică instituţională, prioritate avand construcţia şi întărirea rolului şi funcțiilor statului naţional. Problemele privind dezvoltarea economică şi socială au fost amânate sau subordonate chestiunii naţionale deoarece esenţială rămânea conturarea unei identităţi naţionale.” (p. 15)

O distincție deosebit de relevant formulată este aceea dintre modernitate și modernizare, pe care autorul cărții o subliniază cu pregnanță și spirit critic vădit. La statele naționale, ne spune Profesorul Schifirneț, cei doi termeni ”au constituit cadre şi căi pentru câştigarea independenţei” lor (p. 15), dar, implicit, și pentru funcționarea instituțiilor caracteristice. Dacă modernitatea e definită ca un efect al modernizării, ca un standard ce ”reprezintă un scop al evoluției societăților” în sine, atunci modernizarea apare drept însuși ”procesul de realizare a acestui scop” (p. 41). Cu alte cuvinte, modernitate și modernizare - efect și proces, laolaltă - constituie doi termeni ai ecuației progresului societății umane, pe care C. Schifirneț - fie că face trimitere directă la concepția lui J. Habermas ori la cea a lui S. Huntington despre modernizare - îi așază în talerele fixe ale analizei personale, concluzionând că ”Nu există modernitate fără modernizare.” (p. 41), dinamica sui-generis a modernizării (aceasta din urmă văzută, practic, întocmai ca un proces cu diverse trepte evolutive evidente) fiind întotdeauna dictată ”de permanenta schimbare a realităților şi contextelor sociale şi istorice” respective (p. 42).

Proces dublu, nu privit doar la nivel stadial, modernizarea presupune atât o ”aculturație internațională declanşată de modernizarea inițială a Occidentului”, cât și o ”schimbare autohtonă adaptativă în fiecare societate” (p. 42). Nu trebuie, însă, omise absolut deloc efectele negative ale modernizării - și amintim aici anomia, prejudecata de grup ori alienarea -, tot așa cum nu se poate situa excentric pe orbita sa nici asimetria născută între Occident și sfera ”cealaltă”, non-occidentală, asimetrie ”cauzată de puterea relativă a societăților occidentale cu privire la resursele economice, capacitate militară, know-how tehnologic bazat pe dezvoltarea ştiințiică. Datorită acestor resurse modernizarea Occidentului a impus propriile culturi asupra societăților cu care au intrat în contact, acestea fiind determinate să le primească, fie că le acceptă sau nu.” (p. 49), conform viziunii interpretative a autorului cărții de față. Fundamentală această din urmă observație a lui Constantin Schifirneț, care vine să întărească faptul că a existat mereu și va continua să existe o bună perioadă de timp și de acum înainte ceea ce apare denumit în carte drept ”paradoxul modernizării occidentale” (p. 48). Altfel spus, ”Modernitatea tendențială poate fi echivalată cu eşecul modernizarii, dar şi cu aplicarea incorectă a unui model de modernizare, responsabil pentru perpetuarea stării de subdezvoltare.” (p. 49), eșec regăsit actualmente, de exemplu, în regresul galopant din spațiul rural și agrar, dizolvarea agresivă a clasei tradiționale țărănești și înlocuirea sa cu ”fermierii agricoli, grup social exponent al agriculturii capitaliste industrializate” (p. 135).În acest punct de mare sensibilitate, C. Schifirneț îl citează pe E. Hobsbawm, care observa că „Schimbarea cea mai dramatică în a doua jumătate a acestui secol, şi cea care ne rupe pentru totdeauna de lumea trecutului, este moartea țărănimii […] care a constituit cea mai mare parte a rasei umane de-a lungul istoriei înregistrate.” (p. 136) Numai ideea în sine că țărănimea ar fi echivalentă cu un exponent exclusiv al trecutului, care și-a anulat definitiv importanța pentru modernitate, denotă o consecință extrem de periculoasă a unei gândiri eronate ce stă la baza edificiului modernității ca atare. Hiatusul dintre țărani şi clasele europenizate este o caracteristică a țărilor în curs de modernizare.” (p. 137), scrie Schifirneț, tot el subliniind, practic, și starea de schizoidie în care se dezvoltă anumite societăți, atunci când, omorând fizic rolul social hotărâtor al clasei țărănimii, încearcă, în același timp, o legitimare a propriei identități printr-un ”fundament trainic care nu era altul decat cultura populară” (p. 136), preluînd o serie de însemne ale culturii naționale de unde altundeva decât din matricea fertilă a culturii țăranului respectiv.

Un capitol întreg este destinat de către autor elitelor și rolului concret al acestora în creionarea de fapt și de drept a principiilor, ce statuează cu puterea lor simbolică tipuri de realități aflate într-o metamofoză continuă și complet diferită de la un spațiu cultural-istoric la altul. Interferența de-a lungul epocilor istorice parcurse a segmentelor elitiste multiple cu feluritele instituții europene și culturi naționale existente a împins în mod evident societățile non-occidentale pe latura modernizării lor sistemice, așa încât, la ora actuală, ”Nu există stat non-occidental care să nu fi cunoscut influența modernității occidentale.” în fel și chip (p. 156), cu varii intensități specifice. Sigur, ”nici o societate nu devine instantaneu modernă” (p. 156). Nu poate fi posibil în mod concret un asemenea proces de trecere bruscă de la o serie de parametri îndelung caracterizanți la unii noi, cu valori pe măsură, motiv pentru care, conchide Profesorul Schifirneț, ”modernizarea este direcția luată de către o societate către dezvoltarea modernă” (p. 156).

În raport cu actorii sociali implicați în mod activ la construcția conceptului de modernitate tendențială, autorul accentuează, de asemeni, și părțile negative ale rolului determinant pe care aceștia îl dovedesc, una dintre ele fiind reprezentată de însăși tendința continuă ”în a imita şi prelua conduite şi concepţii din afara spațiului lor național” (p. 161), dar și incapacitatea de a gândire şi acțiune față de ”eficientizarea propriei comunități” (p. 162). Constantin Schifirneț afirmă un lucru deosebit de important în stabilirea diagnozei finale a constructului de modernitate tendențială, și anume acela că, ”Prin clientelismul unei bune părţi din elitele conducătoare se deformează spiritul modern, şi astfel, ele produc o „modernizare negativă”. Se preiau instituții din alte societăți la care acestea au renunțat sau le-au transformat pentru că şi-au dovedit ineficiența sau disfuncționalitatea.” (p. 162), misiunea respectivei intelectualități umaniste de conștientizare la nivel comunitar a ”imperativului progresului” (p. 160) în cadrul sferei non-occidentale definindu-se, iată, complet diferită în pârghiile sale de acțiune în opoziție cu burghezia Vestului european, văzută drept ca factor real de ”susținere a dezvoltării moderne” societale în ansamblul ei (p. 160). Cu alte cuvinte, ”Într-o societate a modernităţii tendenţiale, elitele tind spre o conformare mai puternică la deciziile stabilite în afara cadrului naţional.” (p. 115)

          În afară de construirea unei semantici particulare a conceptului de modernitate tendențială aplicat, inițial, așa cum am precizat cu anterioritate, exclusiv spațiului românesc, Constantin Schifirneț a avut de gând, ulterior, să articuleze  și un perimetru imagologic, să-l denumim așa, al modernității globale în toată diversitatea ei definitorie, scoțând la lumină acel ”polimorfism al lumii moderne, multiplele ei faţete şi întruchipări, pe scurt, o imagine caleidoscopică asupra procesului istoric al evoluției societății moderne” (p. 156). Autorul a ținut să precizeze și una dintre laturile de mare utilitate directă a lucrării sale, anume cea care se referă la faptul că acest concept de modernitate tendențială”este util în cercetarea modernizărilor implementate deliberat prin strategii de politici publice în orice societate” (p. 156), tocmai prin latura sa de manifestare inegală și inconsistență în toate domeniile de activitate, tendențialitatea, afirmă autorul,  fiind, iată, componenta care ”ascunde, de fapt, în starea actuală, dezvoltări posibile încă neprevăzute în planul iniţial al modernizării” (p. 156),”mişcarea reală din societate” (p. 157) devenind indicatorul care să transforme, prin acțiunile sale efective, predictibilul în concret.

Dacă, la început, modernizarea a fost una doar de tip instituțional (”prin adoptarea de instituții similare celor occidentale într-un context istoric şi economic premodern” (p. 157) ), modernizarea tendențială a contemporaneității ”este predominant politică, fiindcă dezvoltarea societății nu include transformarea ei de ansamblu, ci are loc numai politic, instituțional şi juridic” (p. 157), afirmă sociologul Schifirneț. Și tot el ne explică faptul plauzibil cum că modernitatea,exact ”aşa cum a fost dezvoltată în Europa de Vest, nu este posibilă în alte zone, deoarece formele instituționale adoptate în societățile non-occidentale nu au aceleaşi contexte şi condiții economice, şi, prin urmare, nu pot funcționa ca în Europa de Vest.” (p. 158).Un punct de vedere lucid, la care ader în totalitate. Iată că ”Modernitatea nu poate fi asimilată în metabolismul societății, doar datorită faptului că sunt îndeplinite anumite criterii sociale, ce țin de nivelul de dezvoltare materială, de pildă, necesitățile producției capitaliste de mărfuri.”, ea în sinefiind”mai mult o aspirație, un obiectiv de atins, dar carenu poate fi realizat pe deplin.” (p. 157), cu alte cuvinte, o tendință. Ei bine, tocmai datorită acestei incontestabile evidențe analizate, ne spune Profesorul Schifirneț, societatea cunoaşte o succesiune neîntreruptă detranziții rapide, nici una încheiată prin atingerea scopului pentru care a fost provocată” (p. 157-158).

Autorul supune modernitatea tendențială unei legi organice a creșterii, adaugând, deopotrivă, în discursul său necesar, și întreg lanțul de efecte distructive ale industrializării - industrializarea fiind, practic,”elementul cheie al modernității” (p. 162) -, care, întocmai unei partituri muzicale cu ”armonii” macabre, se va fi extins de-a lungul timpului istoric cu o forță  de nebănuit. Pentru configurarea fidelă, dar deloc exhaustivă a tabloului vast privitor la cei doi termeni analizați - modernitate și modernizare -, Constantin Schifirneț face trimitere la spații geografice precise, unde acel decalaj concret dintre ”ritmul de modernizare culturală şi politică este mai rapid decât evoluția lentă a economiei” (p. 157), folosindu-se, evident, în argumentația sa, de o serie de exemple punctuale, ce vizează perimetrele Americii Latine, Asiei de Est și Sudului Italiei. După propria-i mărturisire, aici ”conceptul de modernitate tendențială este necesar pentru faptul că indică prezența unor elemente care nu intră într-un canon universal al modernității.” (p. 157).

Un fapt absolut fundamental care se remarcă în cadrul acestei lucrări este acela că, după spusele autorului, ”pentru prima oară modernitatea occidentală nu mai este modelul unic de dezvoltare şi, în consecință, dominaţia occidentală asupra lumii se diminuează din cauza influenței țărilor emergente cu ritmuri mari dezvoltare: China, India, Brazilia, Rusia, Africa de Sud, şi, într-o anumită măsură Turcia, erodând supremația economică a Europei şi a SUA.” (p. 158-159). Este încă un efect direct al tuturor proceselor pe care le implică modernitatea în sine, modernitate ce implică, iată, în cazurile anterior menționate (și cu deosebire insistăm aici pe importanța decisivă avută de China, al doilea lider economic mondial la ora actuală), o relație de directă proporționalitate între ”ritmul de creştere demografică şi rata de creştere economică” (p. 159), aspect mai puțin studiat, momentan, la nivel de detaliu.

Făcând un rezumat al celor prezentate mai sus, se poate observa că, în viziunea lui Constantin Schifirneț, ”modernitatea a reconfigurat o nouă organizare socială şi instituțională în funcție de contexte istorice şi geopolitice” (p. 163) complet diferite, fiecare cu particularitățile lui specifice definitorii și modelatoare, ceea ce a confirmat teza, ne spune autorul, cum că ”modernitatea societăţilor evoluate (deja modernizate) este tot tendenţială, pentru că-şi propune să atingă noi norme şi principii, acoperind şi depăşind pe cele împlinite la un moment dat.” (p. 163). Este foarte adevărat ceea ce se constată în cadrul acestei lucrări de analiză și cercetare referitor la faptul că, în spațiile extraoccidentale, modernitatea apare ca o tendință și nicidecum ca o ”realitate structurată” (p. 164), pe când în sfera vestică a continentului european complexul de factori determinanți pentru evoluţiile moderne trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor, în acelaşi sens în orice societate” (p. 164). Pe de altă parte, chiar dacă întâlnim aceste aspectări totalmente variate din punct de vedere geopolitic ale modernității, se poate fără dubii adera la afirmația autorului care subliniază cu elocvență că această modernitate este una ”intrinsecă oricărei societăți, cel puțin ca tendențialitate” (p. 164), oferind posibilitatea statelor să-și construiască, finalmente, propriile lor modele de modernitate.

De o disonanță ce frizează cumva paradoxul contemporan, remarcă Profesorul Schifirneț, în tot acest amplu context analizat, se distinge un aspect deosebit de important de semnalat, și anume, faptul că, ”deşi există modernitate, omul modern nu este prezent decât într-o anumită pondere din populaţia urbană educată, ea însăşi responsabilă în mare parte pentru faptul că modernitatea nu s-a împlinit în dimensiunile ei semnificative” (p. 160). Practic, rezistența sau opoziția manifestate de largi segmente ale comunităților, privite în genere, în raport cu normele, acțiunile concrete și trendurile impuse de modernitate, precum și cu seria consecințelor acestora de ordin imediat, se sprijină pe un suport filozofic fundamental legat de ”adeziunea la valorile tradiționale ale propriilor comunități religioase, culturale, etnice sau naționale”. Coexistența celor două curente de opinie aparent antagonice ar trebui să devină un fel de axis mundi al gândirii umane a viitorului, deoarece, fiecare în parte, dar și așezate împreună, prin lanțul de interacțiuni benefice pe care-l pot determina, au capacitatea să deseneze și chiar să reformuleze, de ce nu, chipul modernității într-o linie cu totul și cu totul diferită față de schița concepută inițial. Cu alte cuvinte, ”orice strategie de dezvoltare identifică şi acordă importanţa cuvenită resurselor interne ale modernităţii, forţei autohtone de inovare socială, creativităţii proprii în plan instituţional, toate acestea fixate ca ţinte ale procesului de modernizare, proces aflat el însuşi într-o dinamică proprie” (p. 161). Totul e ca din centrul matricei funciare a modernității tendențiale și modernizării în sine să nu fie eliminată, într-un final oarecare, Ființa umană însăși...

Privind în ansamblul ei lucrarea Profesorului Constantin Schifirneț, nu putem trece cu vederea un segment capital, care merită dezvoltat ca atare într-un viitor cadru singular. Este vorba despre rolul statului național și implicarea sa în ”producerea de modernitate”, modernitatea tendențială fiind, în viziunea autorului, printre altele, chiar ”măsura gradului” în care acesta determină modernitatea anterior invocată. Procesul modernizării rămâne, însă, și la ora actuală, la fel ca în trecut, unul de”construcţie politică instituţională, care are prioritate faţă de dezvoltarea economică” (p. 149) - deocamdată, cel puțin -, reperul semnificativ, esențial, rămânând construcția națională și, evident, așa cum e firesc și în bunul mers al lucrurilor, ”conturarea unei identități naționale” reprezentative (p. 149).

Lumea de astăzi este modern structurată sau tendențial modernă.” (p. 164), concluzionează sociologul Constantin Schifirneț, nenumărații actorii sau agenți ai modernizării și modernității pornind, practic, în alcătuirea constructului lor specific, de la cadrul instituțional deja existent în perimetrul vest-european, cadru pe care l-au considerat în permanență drept un reper funciar de raportare globală, am putea spune, chiar dacă, în faza de început, ”modernitatea a fost susţinută de grupuri restrânse şi viza mai mult idei şi conduite individuale” (p. 159-160). Acest lucru a suferit, însă, date fiind multitudinea și complexitatea proceselor ce au avut loc de-a lungul timpului, o îndepărtare vizibilă de modelul inițial ”la nivelul practicilor curente” (p. 160), în spațiul non-occidental, afirmă autorul, modernitatea definindu-se, practic, ”un proces produs, intenționat, din exterior” (s.n.) (p. 95), ceea ce a implicat faptul că, pentru a deveni cu adevărat funcționale, principiile și normele modernității au suferit metamorfoze specifice, în conexiune directă cu ”credințele, ideile şi specificul cultural al colectivităților locale” (p. 160).

Sigur, polimorfismul de care dă dovadă lumea contemporană în integralitatea ei imprimă procesului de modernizare, de cele mai multe ori, indiferent de perimetrul geopolitic analizat și actanții conjuncturali existenți, pante destul de periculoase pe care aceasta poate marșa cu o destul de mare dificultate. Specificul identitar al fiecărui stat național non-occidental și integrarea lui în matca globalizării, precum și adaptarea normelor și a principiilor folosite de acesta în producerea de modernitate necesar-impusă, după cum lesne se poate constata, nasc o serie de coduri locale consonante cu realitatea zonei respective, dar, în același timp, raportate, la nivel de principiu general valabil, la cele ale modelului vestic.

Faptul că avem de-a face cu o serie de modele derivate din pattern-ul inițial, însă deja destul de bine structurate din multe puncte de vedere și cu temelia consolidată pe cadrul identitar de mare profunzime al feluritelor colectivități, reprezintă, dintr-o anumită perspectivă, garanția unei dezvoltări societale viitoare multifațetate, cu o varietate de parametri definitorii,  convergenți către interese comune benefice și nicidecum viceversa. Cel puțin, aceasta se vrea a fi speranța concretizată la nivel comunitar. Studiul Porfesorului Schifirneț devine, iată, prin mijloacele proprii de abordare a unui asemenea subiect vast al timpului actual, nu numai un reper bibliografic important pentru deslușirea ițelor referitoare la modernitatea ”intrinsecă oricărei societăți, cel puțin ca tendențialitate”, repet acest lucru, dar și o bornă fixă de unde se poate pleca la drum întru continuarea cercetării complexe pe care o presupune procesul de modernizare în integralitatea sa.        

Constantin Schifirneţ este profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti și a desfășurat, de asemeni, o prolifică activitate de cercetător la Centrul de cercetări pentru problemele tineretului (1968-1990, 1994-2004). A fost director in Ministerul Culturii (1990-1994), cofondator al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, al cărei decan a fost in perioada 1999-2002, și director al Şcolii Doctorale „Ştiinţele comunicării” din cadrul S.N.S.P.A. (2008-2012).

Profesorul Schifirneț a elaborat, în calitate de autor, o serie de lucrări de referință, precum: Mass-media, modernitate tendențială șieuropenizare în era Internetului (2014), Românii cum au fost și cumsunt(2013), Filosoia românească în spaţiul public. Modernitate și europenizare(2012), Europenizarea societăţii românești și mass-media(coord. şi autor, 2011), Sociologie românească modernă(2009), Formele fără fond, un brand românesc (2007), C. Rădulescu-Motru. Viaţa și faptele sale, vol. I-III(2003-2005), Geneza modernă a ideii naţionale(2001), Sociologie(1999), Educaţia adulţilor în schimbare(1997), Civilizaţie modernă și naţiune. Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu(1996), Lectura și biblioteca publică(1991), Tineretul între permanenţă și înnoire(1987), Generaţie și cultură(1985), Adolescenţii și cultura(coautor, 1974), Studentul și societatea(coord. şi autor, 1973).

Menționăm faptul că a fost coordonatorul colecţiei „Ethnos” a Editurii Albatros și a reeditatOperele lui Spiru Haret (vol. I-XI), 2009-2010, alături de alte peste 30 de titluri de lucrări româneşti aparținând lui M. Eminescu, T. Maiorescu, N.Crainic, O. Goga, M. Ralea, G. Călinescu, A. D. Xenopol, AurelC. Popovici, C. Rădulescu-Motru, G. Sofronie, R. Seişanu, D.Stăniloae, Al. Claudian, S. Mehedinţi, T. Brăileanu, M. Manoilescu,M. Ştefănescu.

În ultimii ani a publicat studii despre modernitatea tendenţială, mass media şi europenizare. 

 
« StartPrev12345678910NextEnd »

Page 5 of 3156

Poemul din metrou