Home
Revistă de cultură,civilizaţie şi atitudine morală
CNDB: Gala de Jérôme Bel, spectacolul dansului PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Monday, 11 December 2017 13:58

 

Reflexiv, angajant, inspirant

 

București, 11 decembrie 2017 - Pe 8 decembrie 2017 au început repetițiile pentru spectacolul Gala de Jérôme Bel, care va putea fi văzut la Teatrul Odeon, pe 13 și 14 decembrie, de la ora 19:00. Asistenții pentru adaptarea bucureșteană a acestei creații, Chiara Gallerani și Cédric Andrieux, vor lucra cu 20 de dansatori selectați exclusiv din România : Ștefan Bățroș, Andreea Cazacu, Maggie Chițoran, Catinca Dăiciulescu, Denis Dinulescu, Andrea Gavriliu, Alexandra Gold, Ginel Guiu, Maria Hoisescu, Toto Horvat, Nicoleta Lefter, Mohammad Abedin Nejadi, Zakieh Abedin Nejadi, Silvia-Ioana Niculae, Adrian Păun, Ioana Perescu, Anca Pop, Giulia Maria Stoian, Eliza Trefaș, Cosmin Vasile.

Actori, balerini și dansatori profesioniști vor evolua pe scenă alāturi de amatori ai dansului și oameni pe care publicul nu are ocazia de a-i vedea în acest context – copii, adolescenți, persoane în vârstă, cu handicap, etc. 

Spectacolul prezintă și deconstruiește modelele și canoanele acceptate ale baletului și ale dansului contemporan, uneori cu timidități, greșeli și stângăcii. Prin acestea sunt dezvăluite singularitățile fiecăruia dintre membrii grupului, contrastând  cu formarea academică care tinde să creeze omogenitate și o uniformizare a comportamentelor. Astfel, în această formulă colectivă, dansul își recapătă dimensiunea sa politică și socială și capacitatea de a uni comunitățile efemere.

„Gala aduce în prim-plan așteptările publicului și estompează granițele dintre eșec și succes în cadrul unui performance, sugerând că teatrul este comunitate, atât pe scenă, cât și dincolo de ea. Este un tur de forță, încântător de spectaculos și cu adevărat radical. ” (Roslyn Sulcas, New York Times)

În 2007 îl vedeam pentru prima oară pe Jérôme Bel - unul dintre cei mai anarhici coregrafi contemporani – la Centrul Național al Dansului din București. Coregraful francez a fost invitat atunci cu două spectacole – Jérôme Bel, realizat în 1995, şi The Last Performance (a lecture), 2004 – care marcau fundamental întâlnirea cu un limbaj artistic spălat de surplusul de artificialitate, profund reflexiv în raport cu semnificațiile politice ale corpului, angajant și intens inspirant în relație cu analiza a ceea ce face un spectacol să devină spectacol. […] În 2017, Centrul Național al Dansului invită la București spectacolul Gala, care marchează, împreună cu Disabled Theatre, o transformare esențială în devenirea coregrafului Jérôme Bel, pe care o putem asocia transformărilor operate de Centru în ultimul timp”, spune Mihaela Michailov în eseul său intitulat Dansul e al tuturor.

Gala de de Jérôme Bel este una dintre creațiile care au schimbat percepția publicului asupra dansului contemporan și chiar asupra corpului însuși. Spectacolul este prezentat de Centrul Naţional al Dansului Bucureşti și Institutul Francez, pe 13 și 14 decembrie, la Teatrul Odeon, în cadrul programului FranceDanse Orient-Express România 2017, cu sprijinul Teatroskop. Reprezentația din 13 decembrie va fi prefațată de decernarea Premiilor CNDB 2017.

#GalaJeromeBel #JeromeBel #PremiileCNDB #PremiileCNDB2017 #vazutlaCNDB #decesaCNDB #FranceDanse

Partener al evenimentului: Orange

 
Carmen ONICA- DRUŢU: INSTANT KARMA (VERSURI) PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Thursday, 14 December 2017 09:49

Te iubesc

Te sărut, cu fluturii suflării...,

Te cuprind, cu braţele gândirii...,

Te înalţ, prin focul rugăciunii...,

Te doinesc, prin picurii luminii...,

Te vrăjesc, cu aura visării...,

Te încing, cu liana sperării...,

Te iubesc, cu energia firii...

 

Instant Karma

Azi a înviat un lotus profund

Pe un firicel neutru de stea,

Un fluture a simţit haloul

Şi-a venit, dar a murit înroşit

Pe un hublou aurit de strigăt.

 

Dans final

Încă un dans iubite, te rog,

Vreau ca sufletele să cadă

Strivite de paşii de ceară,

Tresăltând discreţi în seară.

 

Încă un dans iubite, te rog,

Să ne fie ultim mir în deşert

Înainte de a fi doar regret.

 

Lacrimi dispărute

Fărâme cristaline

Căzute-n abis,

Nu vă mai simt,

Nu vă mai plâng,

Sunteţi doar vis?

 

Focuri arse pe altar

Efemer colb,

Nu vă mai cânt

Nu vă mai sorb,

Nu aveţi har?

 

Albastru maxim

Strâng umerii copacilor

Şi plâng cu strigăte albastre

 

Sorb lacul perlelor din scoici

Şi plâng cu măscărici albaştri,

 

Sting focul rădăcinilor,

Şi plâng cu balene albastre,

 

Smulg seva urmei de umbră

Şi plâng cu pescăruşi albaştri.

 

O mare de lacrimi, Cătălina

M-am născut din lacrimi,

M-am plămădit cu lacrimi,

M-am exprimat prin lacrimi,

Am vieţuit prin lacrimi,

Am rezistat, cât o lacrimă,

Am visat printre lacrimi,

M-am alintat, cu lacrimi,

Am iubit, fiecare lacrimă,

Am dispărut într-o lacrimă,

Am trecut în Apoi – fără lacrimi,

Apoi e viaţă fără lacrimi.

 

Aritmat

Măruntaie de stele

În peniţe au ritmat,

Dans sinistru,

Surâs clacat,

 

Coifuri de lumina

În cer au ritmat,

Paşi fără rimă,

Dor narat.

 

Recreere

Orice om e un şase plus

Un divin răsărit opus,

Sebumul ornicului dus,

Pragul întâiului răspuns,

După şapte zisu-i sedus.

Sfiosul şapte s-a expus

Şi-a radiat un şapte plus.

 

Apusul dimineţilor

La apelul ritual

Azi n-a răspuns dimineaţa,

Se adormise cu poveşti

Pe crupa unui nor

Din faurii serii.

 

La chemarea zării

Ieri nu ardea apusul,

Se amăgise cu ploi

Pe harpa unei corăbii

Din nările mării.

 

La apus de dimineaţă

Ne mişcăm năuciţi

Visăm de mâine treziţi

La straja unui soare

Din ochii incolori.

 

Sub zodia căderilor libere

În dictatura mănuşilor fine,

Sub zodia speranţelor debile,

Mişcăm o roată fără ax,

Sorbind puterea în balans.

 

În patimile inimilor sterpe,

Sub povara zborurilor cerate,

Purtăm o soartă fără ceas,

Zorind căderea în extaz.

 

Revelaţie

Când plânge pădurea

Pe brazde de oţel,

 

Când sfârâie pruncii

În felia lor mamă

 

E jale în lume

Prăpăd pe pământ,

 

Când iertarea-i arsă

De-o secetă oarbă,

 

Când pacea e-nchisă

În carcere ude,

 

Ruşinea dispare

Omătu-i infect,

 

Pierdută e viaţa

Şi rodu-i deşert.

 

Demistificare

Prinzi noaptea din cădere

Înghit pierdută luna,

Te-neci cu-a mea tăcere

Înduri tăcut furtuna,

 

Ne-ascunde printre şoapte

Ne-ncinge-n şoldul vieţii,

Printre cămăşi de şarpe

Ne plimbă azi poeţii,

 

O mască de viu naşte

Pe-un chip de armă stată,

Iubirea retrăieşte

Sorbind natură moartă,

 

În pături de jăratic

Te-nalţă a mea rugă,

Suflarea ta e-n farmec

Iertarea noastră-n fugă.

 

Am aflat

Un heruvim mi-a dăruit

Praf de verticalitate,

L-am înfrăţit, fir lângă fir,

Puţinul astfel a sporit

Prin sângele şi apa mea,

Din preaplin am dăruit

Şi astfel am aflat iubirea.

 

Şi râsul se învaţă

Învăţ să râd astăzi

Şi râd un râs năvalnic,

Debutez apoi ca regizor,

Regizez iluzia râsului,

Surâsul de lună plină,

Nasc râsului un prunc

Un altfel de măscărici.

 

Somn de toamnă

Prin focurile toamnei

Calci ne-nţeleasă fată,

Netrebnica cenuşă

Cu văluri te îmbie

 

Prin pale jucăuşe

Treci fără de sfială,

Torida lor cântare

Cu întrebări te cheamă.

 

Prin rotocoale repezi

Dansezi copilă brună,

A viilor descântec

Te gâdilă-n căuşe,

 

Prin mijlocul vâltorii

Păleşti fiică uitată,

În ameţirea calda

Tăcândă te topeşti...

 

Când primăvara e cer

Plouă pe muşchi de înserare

Cu somn în cingători de vise,

Iar toaca maicilor cărare

Musteşte împănată-n roze.

 

Înoadă luna în epilog

Prin lanţ fecund de ierburi calde,

Păduri de păsări călătoare

De dorul pământului olog.

 

Risipă de toamnă

Cu fruntea prinsă de genunchi

Noaptea respiră risipă,

Ronţăind zării alune

Cojile norilor cerne,

 

Care pline cu nemurire

Colindă cărări de fapte,

Ninse de pletele lunii.

Dă-mi noroc!

 

Colindător printre lacrimi

Opreşte-te o clipă în loc,

În cetatea de patimi

 

Colindă-mă cu noroc!

Trubadur printre astre

Opreşte-te o clipă în loc

În oraşul de caste

Colindă-mă cu noroc!

 

Dincolo de cer

Vino dragule-n iatac de stele,

Pe laviţa miresmei de lumină,

Din urmele albastrei vii

Vom împleti un veac ecouri

 

Cântă-mi din cerbii suflării

Pe-o cergă plânsă de seninuri,

Boncăluind un dans nestins

Vom învăţa iubirea increată.

Din iubire

 

Lovi-te-ar câmpii ploii mele

Usca-te-ar clapele de viaţă

Rupe-te-ar slova mea de foc

Umple-te-ar pleata de paiaţă.

 

Afla-te-ar gândul sorţii mele,

Lega-te-ar coardele de vrere,

Sorbi-te-ar duhul meu de soc,

Uita-te-ar bruma prin iubire.

 

Lovi-te-ar vântul sorţii mele

Uita-te-ar bruma prin durere

Prinde-te-ar suflul meu de foc

Lovi-te-ar ploile tăcerii.

 

Râsul zădărniciei

Să râzi când lumea plânge

Prin giulgiuri destrămate,

Luptând pentru cavouri

Răpuse de prădare,

 

Să râzi când neaua înoată

Prin piepturi înjungheate,

Visând pentru îngheţuri

Încinse de uitare,

   

Să râzi de poţi străine

Prin gurile simţirii,

Din pâinea însângerată

Zadarnic ai gustat.

 

Zei vechi şi noi

Românie, ţară, învie!

Plozii călăilor tăi renasc

Urlând doină de armie,

Iubirea în clondir s-a spart

De sufletul plânsului rănit,

Hotar între două lumini,

Pe altarele noului zeu

Doar negurile s-au muncit,

Uitată pacea s-a pierdut

Când lupta singuri am ales.

 

Jocuri paralele

Dumnezeu a dat în lume

Pulsul silabelor sale,

Surâzând printre suspine

Ordonă un marş agale,

 

Către cetele de roze

Care plouă printre lauri,

 

Domnul meu a srâns în vânturi

Jocul duhurilor sale,

Suspinând printre surâsuri

Hotărî un zbor andante,

Pentru hoardele de vise

Care adie printre fauri,

 

Sus dorm virgule saline,

Pretutindeni doar balauri.

 

Mărturisiri

Nu am rădăcini

Sunt de la Sfântul Duh,

Ivită din cuvânt

Suflată pe pământ,

Rod de ceruri

Adiere de cânt,

Ploaie de soare

Înălţare de vânt,

Cărămidă de gând,

Răsad singuratic

Aruncat şi uitat.

 

Sărut

Floare de alint,

Zbatere de gând,

Aprinsă faclă,

Lapsus profund.

 

Suflet evreu

 

Duh stins,

Duh prelins,

Suflet greu-

Suflet evreu,

 

Duh prins,

Duh învins

Suflet greu-

Suflet evreu,

 

Duh tern,

Duh peren,

Suflet zeu-

Suflet evreu,

 

Suflet nou,

Suflet erou,

Suflet zeu-

Suflet evreu.

 

Doar omul

Morala de a fi om

E un cuplet: eu şi el

Unite-n concept

Acolo trece doar el,

Pierdută sunt eu

În ideea de om.

 

Rugă

Doamne te rog arzând

Să plouă cu sfânt,

În cerc şi-n cuvânt;

În cer şi pe pământ

Duşii aripi poarte,

Prin sorii de şoapte

Din somnul de carte,

Să fie doar noapte,

Îngerii prin fapte.

 

Mă dor

Ştiu lacrimi ce nu vor să moară,

Ştiu şi mă dor,

Ştiu săgetătoare cuvinte,

Ştiu şi mă dor,

Ştiu copii uitaţi vii,

Ştiu şi mă dor,

Ştiu frunze ce dispar solitare,

Ştiu şi mă dor,

Ştiu viţe negre de iubire,

Ştiu şi mă dor,

Ştiu zâmbete ucise-n primăvară,

Ştiu şi mă dor...

 

Uman

E toamnă, iar e toamnă

Şi-n suflet şi-n inimă,

Pustiul a intrat uşor,

 

O iarnă, iar o iarnă

În viaţă-mi va sosi,

Şi totul va fi ce-a fost

un nor,

 

Un vânt, iar un vânt

Va bate trupu-nălţat,

Pustiul va fi doar vis,

 

O furtună, iar o furtună

Va răscoli mutul vis,

Şi totul va fi ce-a fost

un dor,

 

O ploaie, iar o ploaie

Îmi va ploua iubirea,

Şi ochiul înegrit,

O speranţă, iar o speranţă

Va apărea în veri târzii,

Şi totul va fi ce-a fost,

nimic,

 

O tăcere, iar o tăcere

Va toarce a vieţii caier,

De încercări de zbor,

 

O căldură, iar o căldură

Va topi dorul din duh,

Şi totul va fi ce-a fost,

Amintire.

 

Mister

Într-un parc cu sens unic

Am fost doar două bănci,

Născute pentru un mister,

Dar rostul ni l-a furat

Un călător în sine,

Ne-am privit cu patimă

Printre palmele norilor,

Timp de nouă minuni

Şi-am rămas astăzi

Doar schelete de vise

ăutând un nou mister.

Cădere

 

În umbra crucii,

Răsar a mărilor ii

Omul s-a topit

Printre nori risipit.

 

Pe fire de cer,

Cristale sonore pier

Duhul s-a fărâmat

De-a nepăsării stat.

 

Regret

Un Christ ţintit pe cruce

Prin lacrimi de lumină,

Ne plânge din tăcere

Speranţele de lemn,

 

Veşted ne e amurgul

Tămâie înserarea,

Părerile sunt multe

Iubirile-au muţit,

 

Cerşim acum un zâmbet

Dorim o-nseninare,

Doar adormiri plăpânde

Primim prin albe umbre.

 

Dunăre

Din maxilarul unui munte

Ţâşneşti, tu neagră apă,

Hora şi doinele cărunte

Din vine ţi s-adapă

 

Din dura stâncă a celţilor

Porneşti, tu amplu strigăt,

O învingătoare a munţilor

Cu-a valurilor cumpăt

 

Din unirea unor aure

Te iveşti, tu dulce apă,

A zece naţii născătoare

Din pântecu-ţi de fată.

 

Din păcura abisurilor

Apari, tu înviere,

O izbăvire a oamenilor,

Cu-a undelor menire.

 

Nu-mi pasă

Ei şi ce

Dacă-îmbătrânesc?

Bătrâni,

Copacii tot rodesc

 

Ei şi ce

Dacă-nălbesc?

Dalbe,

 Ninsorile  încălzesc

 

Ei şi ce

Dacă orbesc?

Oarbe,

Florile încîntă

 

Ei şi ce,

Dacă surzesc?

Surde,

Muştele tot zburdă.

 

Metamorfoză

Prin potop de menghine,

Ai zărit mercenare

Ferestre de suflare arzândă,

Ai trecut pragul torid,

Te-ai dezarmat surâzând

Iubirea ţi-a rănit pulsul.

 

Reunire

Lyncşii zărilor

Înghit visele,

 

Flămândă de tine

Alerg spre orizont,

 

Pierdută închin

Aripi înaltului,

 

Sfâşiat în tine

Aduni aripile,

 

Esenţa stelelor

Frânge regretele.

 

Cromatica

În creuzete

Sentimentele ţipă,

Cuvintele torc:

de albastru,

de alb,

de noi

şi de soartă;

 

În carusele noi

Marionetele scâncesc,

Lacrimile se-ntorc:

la soare,

la nord,

la alb

şi-n albastru.

 

Ecou

Moartea toarce

Printre zăbrele,

Caricaturi noi,

 

Fum de lauri

Tresar în noi,

Ecou de fiori.

 

Adolescenţă

Fior clandestin

Ridică-te lin,

Pătrunde în destin

Stai cât o minune,

În puţinul meu vad

Promit să te ascund,

Petreceţi finalul

În forul matinal,

Dintre azi şi mâine,

Nu-mi deflora visul

E un precar răsad,

Pentru anii din mine.

 

Zbucium

S-au năruit toţi trandafirii

Sub gheaţa candelelor mute,

În şiruri dese ţes iubirii

Tăpşan de roade slute.

 

S-au risipit toţi albatroşii

Sub pleata arderilor scunde,

În clipe aspre cânt măririi

Acord de clape crude.

 

Evadare

Iubirea mirul şi-a pierdut

Prin rănile pământului,

Din maci şi ierburi de tăcere

Ung leac pe-a suflului durere,

Din ploaia zborului căzut

Înghit a lacului alint,

Şi-alerg spre zarul de lumină

Din grota duhului prin tine.

 

Luptă!

Soldat, pe frontul vieţii

Iubirile-s pierdute

Prin tainice poteci,

 

Ochii  se-nchid agale

În trestiile cărunte

Din râsetele seci,

 

Te luptă cu uitarea

Şi-aprinde inimi calde

Din lacrimile reci!

 

Risipă

Azi şomez pasăre călătoare,

Ieri eram vânzătorul de soare,

Acum m-am irosit visând

Ce-aş putea eu să mai vând?

Poate un grăunte de vânt

Sau lacrimile unui cuvânt

Şi aşa aş ucide răul din noi.

 

A fi

A fi om,

Ce mirare!

 

A fi iubit,

Ce disperare!

 

A fi fericit,

Ce visare!

 

A fi singur,

Ce căutare!

 

Îndemn

De prinzi şuviţa rimei,

Tu s-o-npleteşti cu duh

Şi-n armonie s-o prefaci,

De-o storci cu râvnă,

Finalul va fi întocmai

Ca o lună împlinită

De-atingi  cumva o poezie,

Tu n-o răni căci doare

Şi sângerează a tăcere.

 

Pelerin

Pelerin la rodu vieţii

M-am trezit dintr-odată,

Zâmbitor către iubire

Şi uimit în faţa nopţii,

Soldul viselor văzându-l

Risipit în nemurire,

Peregrin devin la ziuă

Melancolic la-nserare.

 

Poezia nopţii

Santinela nopţii plânge

Mii de frunze aurii,

Norii adormiţi şi-i strânge

Între stranii melodii,

 

Fantomatică chemare

ânge mute ziduri vii,

Apele feline-adună

Dintre razele zglobii,

 

Licurici iubire-aprinde

În suflările călâi,

Seva zbaterilor cântă

Între slovele felii.

 

Vis

M-am strecurat ast-noapte

O secundă-n luna

Şi-am tremurat o şoaptă

Pe-o clepsidră brună,

Dar mi-am aflat iubitul

Adormit pe un gând

Şi-am mântuit o undă

Din morile de vânt,

Prin zbateri fecunde

Am înflorit un vis

 

Păcatul toamnei

Cerul apele descântă,

Undele-o moliftă cântă,

Zilele păcate răsfiră

Pierdute-n ghicitu-n frunze,

Rătăcite două frunţi

O viaţă-mpreună visează,

Gând la gând cu tristeţe.

 

Leac

Iubirea mirul şi-a pierdut

Prin rănile pământului,

Din maci şi ierburi de tăcere

Un leac pe-a suflului durere,

Din ploaia zborului căzut

Înghit al lacului alint

Şi-alerg spre zarul de lumină,

Din grota duhului prin tine.

Primăvară vie

 

Din templul florilor,

Când s-au întins privirile

Pe palmele luminii,

În genunchi pe brume,

Duhul de mine slobozit

Află o primăvară vie.

 

Alter Ego

Reaprind cu orele mele

Vinele adormitului ieri,

Crucea – axul zilelor duble

Curge prin corp de primăveri

Aflu doar licurii stinşi

Dintr-un sărut de infinit,

Un Alter Ego pentru vise

Din nara vremii a sosit.

 

Noi nu murim!

Noi nu murim

O, Doamne,

Nu murim,

Ne perindăm

O clipă, printre sele,

Tergiversăm un pact

De alianţă,

Dar ne întoarcem

Doamne spre Pământ

Şi-apoi ne ningem

Tainic prin albastru

 

Putere nouă

Pierdute pucuri

Ale Turnului Babel

V-aţi aruncat în mine,

Clepsidră moartă

Am fost

Ş-am reînviat har

Prin fibrele timpului,

Pentru încă o oră,

Ora noii puteri.

 

Doar poezia...

Efemeridă pedantă

Ne strecori in ocheade

Muzica sorţilor duse,

Ne picuri apusuri seduse,

Colinde pierdute

În fiecare poet,

 

Cariatidă galantă

Ne arunci în lucire

Fiordul viselor mute

Ne dărui flăcări slute

Rătăciri uitate

Prin fiecare poem.

 

Nadir tomnatec

O frunză s-a strivit

Prelung geamăt albastru,

Suflul i s-a topit

Prin vertical cadastru,

Rătăcirea i s-a oprit

Într-un sor de toamnă

 

Culpa de a visa

În amnezie căzută,

Basoreliful privirii

Prin vânturi colindă,

Somnambulul rostirii

Acuză duhul iubirii,

De fraudă crudă.

 

Invitaţie

Dacă vrei să vii o seară

Pe crupa calpului pătrat

Ne vom cânta mătănii,

Prin zbatere de gânduri

Ne-om căuta şi ne-om afla...

De vei veni,

Să vii printre cei vii.

 

Mesaj în alabastru

S-au răstignit în tine alabastru

În chip de Mag sihastru,

Pulsul şi lacrimile daltei,

Lucinde ocheade şlefuite

Mirată mulţumire sacră

Din efemer decantată.

 

Tablou

Clepsidre platinate

Pătrund crenelurile,

Bolţilor ciuruite

De zborul păsărilor,

 

Îngeri aureolaţi

Închină aripile,

Luturilor ceruite

De mierea sorilor,

 

Cariatide caste

Sprijină firidele,

Norilor înălbiţi

De laptele florilor.

 

Noapte păgână

E vremea nocturnelor mreje

Printre înlănţuite ruje,

Dorul urnelor se-mpleteşte

Într-un tărâm al cenuşii,

 

Undele valsează alene

Dansul zoritelor cadâne,

Ispita umbrelor selene

Iveşte a mării Corane.

-------------------------------

Carmen ONICA-DRUŢU, născută la Bârlad, pe 3 mai 1976. Am absolvit Liceul „Gheorghe Roşca Codreanu” din Bârlad. A activat în Cenaclul „Al.Vlahuţă” (1998-1999) al Casei de Cultură „George Tutoveanu”. A publicat în revista „Pareri tutovene”, (1998-2000) şi în revista creştină “Florile dalbe” 1998. A publicat în volumul colectiv de autori „După 20 de ani…”, 1998  şi apoi în volumul „Puterea cuvântului” 2000. Absolventă a Universitătii Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, specialitatea „Psihopedagogie”. A debutat în anul 2016 cu volumul de versuri „Suflet de alabastru” (Editura Sfera). În anii 2015 şi 2016 a fost premiată la concursul „Învingător prin artă” (Iaşi-Bălţi) , cu premiul întâi.(George ROCA, Rexlibris Media Group. Sydney, Australia, 10 decembrie 2017)

 
Dincolo de noi PDF Print E-mail
Written by Snowdon King   
Friday, 08 October 2010 14:55
 
Comunicat de presa PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Grigore Timoceanu   
Wednesday, 28 July 2010 09:56

SCRIITOAREA ANGELA FURTUNĂ

ARE SPERANŢE

ÎN RESTABILIREA

DREPTURILOR

DE MUNCĂ ŞI ÎNCETAREA

GREVEI FOAMEI

 

 

 

 

 

Subsemnata ANGELA  FURTUNĂ, scriitoare, publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Master în PR şi Comunicare şi Master în Semiotica Limbajului în Mass-media şi Publicitate, Master în Geofizică, Doctorand în Literatura Exilului Românesc, cu o teză din opera Monicăi Lovinescu, specialist în biblioteconomie şi bibliografie, prin prezenta vă aduc la cunoştinţă că începând cu data de 26 iulie 2010, ora 10, am declanşat în data de 26 iulie ora 10 a.m. Protestul GREVA  FOAMEI pe durată nelimitată, la sediul Bibliotecii Bucovinei (Suceava, Str. Mitropoliei nr. 4. telefon 0740404443).

 

Motivele Protestului meu declanşat pe 26 iulie au rămas actuale şi astăzi, 27 iulie, ora 23, şi ele pot fi revizitate mai jos, la Capitolul Motivele protestului (***).

 

Dar iată, MAI  ÎNTÂI, Agenda zilei de 27 iulie, a doua zi de grevă. Stadiul actual al Protestului meu prin Greva Foamei, din 27 iulie, ora 23,:

 

Ca urmare a declanşării acestei greve, domnul Preşedinte Gheorghe Flutur al Consiliului Judeţean Suceava, a iniţiat, după 24 de ore, un dialog cu mine, în cursul zilei de 27 iulie, ora 11. Din discuţii, constatându-se de către domnia sa o regretabilă eroare de apreciere anterioară şi votată în şedinţa din 20 iulie, mi s-a propus o variantă legală de restabilire a drepturilor mele de muncă întrerupte abuziv prin Dispoziţia din 20 iulie 2010, respectiv prin acel Art. Unic Nr. 19 - Proiect de hotărâre privind aprobarea numărului de personal, a organigramei şi a statului de funcţii ale Bibliotecii Bucovinei ”I.G.Sbiera” Suceava – Iniţiator: Gheorghe Flutur – Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava (cf.prevederilor art.94 alin.(1) şi (3), ale art.106 alin.(1) din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art.47 alin.(1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Judeţean Suceava). Se ştie, acea hotătâre defiinţa în 20 iulie Compartimentul de Marketing Cultural şi posturile aferente, inclusiv pe al meu, dar fără temeiuri legale, şi începând din data de 1 august.

 

Soluţia propusă de domnul Flutur a fost reanalizarea activităţilor specifice curente ale Bibliotecii Bucovinei, dl. Flutur însărcinându-l pe directorul Bibliotecii, dl. Gabriel Cărăbuş, să se ocupe de rezolvarea cazului, în temeiul Legii nr. 330 din 2009. Astfel, în după amiaza zilei de 27 iulie 2010, dl. Cărăbuş a emis, după analiza respectivă, o Cerere oficială către Consiliul Judeţean Suceava, către Serviciul evidenţa funcţiei publice, salarizare şi resurse umane, cerere dotată cu Nr. 593 din 27.07.2010, prin care propune „următoarele modificări faţă de numărul de personal, organigrama şi statul de funcţii anterioare:

 

Creşterea numărului de personal al instituţiei cu un număr de 1 post (de la 53 la 54 de posturi), respectiv reînfiinţarea Compartimentului Marketing  cultural şi informare comunitară, având componenţă de 1 post de Bibliotecar S gr. 1A”. Cererea este semnată de directorul Bibliotecii dl. Gabriel Cărăbuş şi Director. Adj. Economic, Ec. Aura Ionescu.

 

Cererea conţine şi o Anexă la adresa nr. 593 din 27.07.2010, înaintată tot către Consiliul Judeţean Suceava, Serviciul evidenţa funcţiei publice, salarizare şi resurse umane, prin care directorul Cărăbuş specifică faptul: „în urma solicitării doamnei Angela Furtună de a se reanaliza situaţia activităţilor specifice curente din cadrul Bibliotecii Bucovinei, respectiv a structurii organizatorice a instituţiei, vă rugăm să aprobaţi reînfiinţarea Compartimentului Marketing cultural şi informare comunitară, având în componenţă un post de Bibliotecar S gr. IA (titular: Angela Furtună)”.

……………………………………………………………………………………………………..

 

Precizez: Va fi evident utilă şi o declaraţie publică făcută în ziua de 28 iulie de domnul Preşedinte Gheorghe Flutur şi de domnul director Cărăbuş, prin care domniile lor să-şi asume garantarea îndeplinirii acestor promisiuni de reintrare a mea în legalitatea drepturilor abuziv întrerupte de Hotărârea din 20 iulie, iar această reparaţie legală  să se producă în cadrul primei şedinţe a Consiliului Judeţean Suceava din luna august, conform legii.

 

Voi accepta cu onoare şi asumarea publică de către domniilor lor a erorii comise asupra mea (suntem cu toţii oameni, totuşi), aşadar şi o reparaţie publică (argument: publică, adică exact acolo unde a funcţionat discreditul împotriva mea, căci am fost atribuită categoriei de „pensionari şi incapabili” pe care Consiliul Judeţean îşi promisese să-i concedieze pe 20 iulie); voi considera această reparaţie publică morală ca pe un gest elegant compensatoriu pentru marile traume suferite de mine recent, cu ocazia excluderii mele nejustificate din instituţie.

 

LA  FINAL: Sper ca în cursul zilei de mâine, 28 iulie, să fie îndeplinite,  prin amabilitatea şi bunacredinţă a domnului Preşedinte Gheorghe Flutur şi a domnului director Gabriel Cărăbuş:

 

toate demersurile actelor scrise şi deja iniţiate, (conform celor arătate de mine mai sus), între Biblioteca Bucovinei şi Consiliul Judeţean Suceava pentru reînfiinţarea Compartimentului Marketing Cultural şi Informare comunitară şi a postului deţinut de mine anterior, precum şi declaraţia de presă prin care domniile lor îşi asumă public ducerea la îndeplinire cu bine a acestei proceduri reparatorii legale în cadrul primei şedinţe din luna august 2010 a Consiliului Judeţean, conform promisiunii şi preliminariilor făcute în cadrul negocierilor noastre de azi, 27 iulie.

 

Acestea sunt CONDIŢIILE decente prin care am stabilit că aş putea să încetez în cursul zilei de 28 iulie, şi pentru moment,  Greva Foamei declanşată în 26 iulie ora 10, cu rezerva că voi putea reiniţia procedura Protestului prin Greva Foamei în cazul în care promisiunea făcută astăzi de domnul Preşedinte al Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, şi sub auspiciile unui gentlemen agreement, nu va fi îndeplinită la prima şedinţă de Consiliu.

 

Cu speranţă,

Angela FURTUNĂ

27 iulie 2010

Suceava

 

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

REAMINTESC

*** Motivele protestului declanşat de mine prin GREVA FOAMEI pe 26 iulie:

 

Consider imorală, ilegală şi abuzivă Hotărârea Consiliului Judeţean Suceava nr. 99 din 20 iulie 2010 privind aprobarea numărului de personal, a organigramei şi a statului de funcţii ale Bibliotecii Bucovinei, prin care, începând cu data de 1 august 2010, Compartimentul Marketing Cultural şi informare comunitară se desfiinţează, fiind reduse ambele posturi existente în cadrul acestuia, inclusiv postul meu.

 

ARGUMENTE:

 

Nici un specialist credibil nu a făcut evaluarea acestei activităţi, care se dovedeşte - ŞI PRIN ECOURILE EI MEDIA SAU DE CRITICĂ DE SPECIALITATE - ca fiind una din cele mai performante din Biblioteca Bucovinei şi din Consiliul Judeţean Suceava, creând, în timp, un brand cultural autentic, naţional şi internaţional, recunoscut de toată lumea bună a culturii, de toate comunităţile de români şi alte etnii din Bucovina, din România şi din lume. Astfel, instituţia Bibliotecii Bucovinei, care sub ceauşism şi în anii 90, avea reputaţia doar de fief al propagandei comuniste-ceauşiste, a devenit o instituţie cu imagine europeană, modernizată, intrând – datorită promovării mele asidue, calificate, din ultimi ani –,  în bazele de date onorabile ale instituţiilor europene cu bun renume.

 

Decizia de faţă împotriva căreia protestez are de fapt un caracter politic şi a fost determinată de activitatea unui grup intelectual ideologic extremist, cu cunoscute activităţi de presiune transpartinică, de traseism politic şi de turism politic oligarhic, şi care desfăşoară acţiuni susţinute împotriva democraţiei şi a personalităţilor democrate. Acest grup, afiliat barocului fascisto-comunist ce blochează în zilele noastre modernizarea României şi a statului de drept, desfăşoară atacuri neobosite împotriva intelectualilor publici (şi a mea) care susţin valorile europenizării, ale fidelităţii faţă de aliaţii UE şi NATO; acest grup compromite dialogurile din societatea românească, promovarea valorilor autentice, subminează continuu aşezarea civilizaţiei româneşti pe bazele meritocraţiei, ale unei economii de piaţă puternice şi credibile, ale unei culturi evoluate, la care elementele de modernizare să se împletească fericit cu cele tradiţionale şi nu să se excludă.

 

În ciuda tuturor performanţelor dovedite şi cunoscute pe plan local, naţional şi internaţional ale activităţii mele personale, cu înaltă calificare în domeniu, precum şi în cadrul compartimentului de Marketing Cultural, PR Promovare şi dezvoltare a Bibliotecii Bucovinei şi organizare de evenimente de un înalt nivel (câteva mici exemple: în numai cinci ani – activitate de cercetare, soldată cu publicare în reviste de specialitate, din  opera disidentei şi patru ediţii ale Zilelor Monica Lovinescu, din care două cu caracter naţional şi internaţional, sute de evenimente de promovare a cărţii în şcoli sucevene, participarea la evenimente literare naţionale şi internaţionale în calitate de scriitoare recunoscută ca reprezentativă pentru România de astăzi, participarea la evenimente de anvergură media naţională cum a fost Maratonul Literar European, împreună cu SRR;  şase ediţii de evenimente dedicate comemorării Zilei Holocaustului şi trei dedicate comemorării Zilei Holocaustului transnisteran; Comemorarea Genocidului Armean; Programul de Educaţie Antidiscriminare; Anul Paul Celan – inclusiv cercetare în domeniu, publicată în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale recunosctute -, Integrala concertelor J.S. Bach, serate şi lecturi publice din opere ale scriitorilor români şi europeni sau americani, susţinerea puternică a Francofoniei în ultimii 10 ani, cu celebrarea Zilei Internaţionale a Francofoniei, a Zilei Franţei şi a câtorva ediţii de Săptămâni ale Francofoniei, conducerea şi sponsorizarea de către mine personal a ultimelor patru ediţii din Bucovina ale Festivalului Internaţional Le Printemps des Poetes, organizarea Conferinţelor Bibliotecii în cadrul cărora au conferenţiat 30 de personalităţi ale culturii româneşti (între care Sandală Maria Ardeleanu, Mircea A . Diaconu, Elena Prus, Ştefan Băişanu, Jean Zves Conrad, Cezar Secrieru, Vasile Demciuc, Tania Grinberg, Mihai Iacobescu, Sabian Fânaru, Cecilia Popescu Latiş, Mariana Boca, George Dârbu, Ilena lescaut etc.), promovarea lecturilor din opera a alţi doi mari scriitori de origine bucovineană: Norman Manea şi Matei Vişniec – precum şi cercetare, analize şi critică pe opera lor, publicată în cărţi şi reviste de specialitate -, organizarea a zeci de vernisaje de expoziţii şi lansare de carte, precum şi de debuturi literare remarcabile, susţinerea şi prin proiecte şi investiţii proprii a brandului Bibliotecii Bucovinei, dar şi alte sute de intervenţii, de campanii media, de interviuri în presa scrisă, radio şi televiziune, pentru promovarea educaţiei, a culturii şi a lecturii şi interesului faţă de carte), organizarea Spectacolelor de celebrare a multiculturalităţii, Organizarea Conferinţelor şi prezentărilor dedicate Monsegnorului Vladimir Ghika, nenumărate pledoarii publice de partea culturii, literaturii, societăţii civile şi rolului intelighentziei româneşti, precum şi de partea cultivării prin Carte şi Creativitate a respectului pentru civilitate, urbanitate, est-etică; organizarea a zeci de expoziţii de carte şi prezentare de carte în media, în cicluri şi campanii diverse, etc.)

 

Comunicarea faptului că am fost dată afară (fără motiv şi fără nicio cauză profesională din Biblioteca Bucovinei) a lipsit, atât din partea Bibliotecii Bucovinei, cât şi din partea Consiliului Judeţean. Aceasta a fost o atitudine ce încalcă nu numai bunul simţ, manierele minimei morale, ci chiar Legile şi Constituţia şi împotriva căreia protestul de faţă prin Greva Foamei nu este de ajuns.

 

Până când îşi va asasina sau alunga România valorile şi oamenii oneşti, care îi dedică viaţa şi munca lor, şi până unde va merge clasa politică românească transpartinică pe acest vehicul distructiv al activismului de partid extremist şi al cultivării exclusiviste a profitorilor de partid, a oligarhilor şi a incompetenţilor?

 

Încălcându-se orice deontologie şi manifestându-se o lipsă de respect ce ţin de neostalinismul şi barocul fascisto-comunist în care România se complace şi se sinucide, am aflat din presă despre limojarea mea.

 

E ştiut faptul că o societate care îşi alungă sistematic valorile profesionale, oamenii competenţi şi verticali (între care mă număr) nu face decât să impună mediocritatea şi incompetenţa ca normă, traseiştii politici ca model de merit, laşitatea şi lipsa de responsabilitate ca virtuţi morale.

 

Cazul eliminării mele nedemne, al surghiunirii mele de către Directorul Bibliotecii Bucovinei, dar şi de către Consiliul Judeţean Suceava, prin presiunile grupurilor ideologice transpartinice extremiste, se adaugă sutelor de cazuri care au alungat în ultimii ani intelighentzia românească din ţară, care se opun respectului faţă de valorile autentice şi faţă de performanţele româneşti, dorind menţinerea României în provincialism, ultranaţionalism xenofob şi fascizare, în marginalitate antieuropeană, antiamericană şi antimodernă. Însăşi recenta mea Scrisoare Deschisă către Preşedintele României a fost un astfel de protest făcut tot de mine împotriva clanurilor transpartinice ce se ocupă cu epurările din societatea românească a intelectualilor publici proatlantişti şi proeuropeni care pledează pentru modernizarea şi salvarea României, iară nu pentru enclavizarea ei. Elminarea mea, cu comanda politică în urma unui complot, se doreşte o ameninţare la adresa vocaţiei mele proeuropene şi proatlantiste.

 

Alungarea mea, în ciuda valorii, muncii şi contribuţiilor eminente, originale şi moderne aduse în favoarea prestigiului Bucovinei şi României, Consiliului Judeţean, şi Bibliotecii Bucovinei, se adaugă tuturor mărturiilor din opera mea civică şi intelectuală din ultimul timp, prin care atrag atenţia la modul cel mai serios că în România reînvie atmosfera anilor 30 şi respectiv 50 (excluziuni, politici discriminatorii extremiste, rasism, fanatism, terorism intelectual, asasinat moral şi fizic), că în România bătălia dintre forţele pro-modernizare (unde se regăseşte şi activitatea mea), şi forţele naţionaliste tradiţionaliste, ia accente ilegale şi criminale, cu accelerarea intoleranţei, a xenofobiei şi antisemitismului (şi în sensul lui Emmanuel Lévinas, adică ura oamenilor faţă de ceilalţi oameni).

 

Aceste motive mă determină să solicit Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu:

 

  • să ia act de acest al doilea Protest Public, de data aceasta făcut de mine prin GREVA FOAMEI, prin care semnalez limojarea mea fără motiv (dintr-o instituţie dominată în aparatul de conducere de „elite” ale comunismului dinastic şi stalinismului pentru eternitate)

 

  • să ia act şi de aspectul secund reprezentat de atrocităţile morale publice declanşate nu numai împotriva mea, ci împotriva intelighentziei româneşti în ansamblu, a oamenilor de cultură şi de creativitate remarcabilă, a vârfurilor de lance ale conştiinţei şi vocii civice româneşti.

 

  • Să-şi amintească de lunile de foc ale campaniei prezidenţiale, în care, cu sacrificiul propriilor interese, am apărat în presă, blogosferă şi prin articole de analiză şi atitudine pe singurul candidat la Preşedinţia României care îmi reprezenta şi mie interesele, adică era susţinut de Uniunea Europeană şi de Statele Unite ale Americii, iar nu de Moscova (care are încă foarte multe datorii faţă de ţara mea). A venit vremea ca Preşedintele României să constate că şi viaţa mea de scriitor şi om de cultură român este importantă ca şi a domniei sale, şi la ea se atentează acum de către aceiaşi înverşunaţi adversari care doresc compromiterea tuturor valorilor democraţiei.

 

Protestul de faţă susţine restabilirea raporturilor de normalitate dintre mine şi Consiliul Judeţean Suceava, precum şi a respectului faţă de persoane şi instituţii (scuzele publice, adică acolo unde am fost atacată prin decizia de limojare, vor fi acceptate). În declaraţiile publice ce se regăsesc în presa din ultimele zile, Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava a afirmat ca va „concedia pensionarii şi incompetenţii”. Găsesc că este dator să-şi îmbunătăţească discursul: alături de pensionarii şi incompetenţii concediaţi, se mai găseşte, iată, o categorie: eu, Angela Furtună, profesionistul autentic, vânat de grupările de terorişti politruci transpartinici.

 
Gheorghe Andrei NEAGU: PARTIDA DE POKER (PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT) PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Saturday, 22 October 2016 11:55

O cameră de hotel. Pe cele două paturi 5 – 6 chibiţi. Gol pe jumătate, cu abdomenul revărsat peste pantalonii de trening, prozatorul Traian stă tolănit pe o mochetă roasă, lângă măsuţa scurtă ce-i ajunge până la nas. Ochii bulbucaţi, chelia de pe creştet şi pletele de la ceafă, îl dau un aer comic. Pe un scaun, la stânga, Laurenţiu Directorul, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România. Tânăr şi cu şarm masculin. În picioare ,poetul Florin în sacou alb, fără cravată. Mai gras, dar îmbrăcat, stă în dreapta prozatorului. O voce bate cărţile, fumând excesiv. A patra mână lipseşte. Reporterul stă la uşa dinspre balcon. Poetul Horia Zilieru balansează când pe un pat când în picioare. Ziaristul e tolănit într-un cot la spatele chibiţilor. E plin de vervă şi e Marius Tupan. Poetul Florin Muscalu, atacă în permanenţă teme literare, spre disperarea jucătorilor interesaţi aproape exclusiv de joc. A patra mână va fi Laurenţiu Directorul sau Ilici, cum din greşeală s-a exprimat Fănuş Neagu la una din ediţiile de la Salonul Dragosloveni.

            O voce: - Patru beţe …

            Poetul: - E un intelectual. E-adevărat?

            Altă voce: - Mai am douăzeci.

            Prozatorul: - Deci o mie. Aşa

            Vocea: - Ţi-am dat patru şi mai am două beţe.

            Prozatorul: - Eşti băiat bun.

            Prozatorul: - Douăzeci, deci o mie…

            Poetul: - Prost nu este, dar nu este un intelectual de anvergură.

            Altă voce: - Aşa băăă!

            Altă voce: - Da fă-le bă, nu le tăia!

            Poetul: - Ştie ceva, da ştie.

            Ziaristul: - Într-un articol de-al meu

            Altă voce: - Interesant. Dă cărţi.

            Poetul: - Ai ajuns să scrii şi tu?

            Chibiţul: - Ce-aţi fi făcut voi amândoi  acolo, nu ştiu…

            Vocea: - Bun.

            Poetul: - Dar ăsta cât are?

            Vocea: - Are ceva… Are şi el

            Altă voce: - Ani?

            Vocea: - Taie. Păzea!

            Poetul: - Păi ştiu eu?

            Vocea: - Adu bă o scrumieră de la voi!

            Reporterul: - N-avem!

            Directorul: - Cum n-aveţi bă!

            Reporterul: - Dar ce voi aveţi?

            O voce: - Pune vin în pahare!

            Altă voce: - Uite, farfuria aia de acolo. Deci e foc la înaintare!

            Altă voce: - Da!

            Vocea: - Hai bă, puneţi miza. Pune în pahare!

            Reporterul: - Vreţi voi?

            Vocea: - Plânge masa. Tu nu vrei?

            Reporterul: Nu-mi trebuie băi!

            Poetul: - De caracterul lui să nu mai vorbim!

            Altă voce: - Băi, unde le pui tu?

            Reporterul: - În balcon…

            Directorul: - Cine?

            Vocea: - Cât?

            Altă voce: - Pe de trei…

            O voce: - Dă-le pe toate. Una, două, trei

            (Din afară poetul): - La, la, la, la (periniţa)

            Vocea: - Na şi ţie, una, două, trei.

            Poetul: - Hai, suntem prieteni!

            Vocea: - A cui e rândul. De ce? După decembrie…

            Reporterul: - Băi, da Ulici nu vine?

            Ziaristul: - Nu bă. S-a dus la Ulianov…

            Poetul: - Numai, numai puţin(ţine paharul să i se toarne vodcă). Mulţumesc!

            Vocea: - Poate ţi-e foame?

            Poetul: - Nu. Eu mă gândesc aşa cu ani în urmă.

            Vocea: - Sec!

            O voce: Aţi ajuns să beţi…

            Reporterul: - Staţi jos că vă aduc acum!

            Poetul: - Traian îmi spune!

            Vocea: - Te rog frumos.  Săru’ mâna (Ia paharul cu votcă).

            Poetul: - Asta vroiam să spun. Torn şi eu cât pot.

            O voce: - A mai rămas cinci sute. Deci plătim!

            Vocea: - O bucat’ de pâine. Ţi-e foame?

            O voce: - Sec!

            Reporterul: - Staţi aşa. Vă aduc nişte carne.

            Vocea: - Asta vroiam să spun eu. Te rog frumos. Săru’ mâna.

            Altă voce: - Da

            O voce: - mai rămas cinci sute. Deci plătim …

            Vocea: - Lasă bă…

            Vocea: - Stai bă un pic. Da bă Mitică, da.

            Poetul: - Săru’mâna. Eu sunt un tip care pun acest pahar al meu.

            Vocea: -  Gheorghiţă, dă bă aşa şi luăm. Aşa. Aşa, foarte bine. (Ia o felie de pâine)

            Poetul: - Vă mai dau? (zgomot de veselă).

            Vocea: - Nu, nu. (ia şi o bucată de carne) Eu vreau Florine, vreau. Dă-mi mie trei (aruncă trei cărţi pe masă).

            O voce: - Şi mie tot.

            Vocea: - Până la patru să fie linişte. Mai dă-mi mie cartea.

            Prozatorul: - Ce faci bă.

            Poetul: - Mă uitam şi eu, să-ţi văd moaca aia. !

            Vocea: - Hm. Ne-a obligat. Merg.

            Altă voce: - Le-ai tăiat.

            Vocea: - Stai aşa

            Poetul: - Bă, tu-i mama mă-sii, dacă ştiam că vin la Chişinău, în ţara tatălui meu, să ajung chelner…

            Directorul: - Hai domnule, dacă ai haina albă… Ce vrei? Ce noi te confundăm?

            Poetul: - Am înţeles, să trăiţi! (Face o plecăciune. Râde)

            Directorul: - Ce dracului să faci? Da mie mi-ai pus din vinul ăla vechi, în loc să-mi dai vin de Focşani.

            Poetul: - Nu, e de Focşani.

            Directorul: - Nu, e de la cârciumă.

            Vocea: - Ţi-am dat Galbenă de Odobeşti, băi!

            Poetul: - Află, că dacă mai spui lucrul ăsta… (râde) îţi retragem salariul de la Uniune!

            Directorul: - Nu domn’le, nu ştiu.

            Vocea: - Eu am vin de la cârciumă!

            Directorul: - Bine, hai îmi cer scuzele de rigoare. Gata! Am venit cu obligi. Care eşti al doilea?

            Prozatorul: - Hă, hă…

            Vocea: - Am zis pas deschiderea!

            Prozatorul: Şi pas!

            Poetul: - Succes de scânduri, directore!...

            Directorul: - Da

            Poetul: - Gustă aici să vezi (îi dă paharul). Este acelaşi lucru?

            Directorul: (Gustă) – Da!

            Vocea: - Deschid eu!

            Altă voce: - Eu am avut vin de la ăsta!

            Poetul: - Da?

            Altă voce: - Da!

            Vocea: - Ce-ai acolo? Vrei ochelarii directore?

            Altă voce: - Am băgat 3 beţe.

            Directorul: - Eu şi cu unul din ăştia. Recunosc, nu văd.

            Poetul: - Nu mi-am dat seama de asta!

            Directorul: - Dar nu l-ai băut băi!

            Voce: - Ce, am băgat un nene.

            Altă voce: - Eu şi cu el care luăm.

            Directorul: - Dar nu l-ai băut băi!

            Poetul: - Nu mi-am dat seama de asta!

            Vocea: - Oricum tot nu scapi!

            Ziaristul: - Ia o pastilă de cap

            Vocea: - Dar îţi stă bine, bă cu rubaşca.

            Ziaristul: - Hai? Mi se umflă tâmplele.

            Directorul: - Poate că-ţi cresc coarne. (se deschide una).

            Vocea: - Vine Gheorghiţă.

            Directorul: - Ce-ai adus acolo? Cisnădie?

            Horia: - Pentru mine să mănânc o bucată de pâine.

            Reporterul: - Pâine, ăăă, ăăă, ficat!

            Prozatorul: - Dă bă încoace, hai şi tu, nu vezi că-s înfometat? (Reporterul pune pachetul peste cărţile de joc). Nu, nu, ia-le repede de-aici, ia-le repede!

            Directorul: - Nu!

            Prozatorul: - Nu, nu le pun pe masă.

            Reporterul: - Dar unde să le pun bă Traiane?

            Prozatorul: - Aicea-s cărţile.

            O voce: - Am mers fraţilor şi eu !

            Horia: - Nu vreţi pâine?

            Directorul: - Las că ţinem aşa (ia o felie).

            Poetul: - Nici eu nu mănânc aşa mult. Am mâncat la carneee! De aseară(ia o felie)!

            O voce: -Băi nea Mitică!

            Directorul: - Trece. Cip

            Vocea: - Cip. Trei cărţi.

            Horia: - Luaţi bă o bucăţică de pâine, bă.

            Poetul(scoate un cuţit cu tot felul de lame şi accesorii): - Ia uite de am eu aici!

            Horia: - Şi cuţit şi linguriţă?

            Vocea: - Asta nu merge!

            Directorul: - Ai zis cip.

            Altă voce: - Şi cip.

            Poetul: - Auzi Gheorghiţă, fii atent ce are aici. Asta este lingură. Iată-le!

            Directorul(cu gura plină): - Pas parol.

            Vocea: - După Mihai.

            Poetul: - Lasă bă, l-am cumpărat de aici! Asta este lingură!

            Altă voce: - N-a văzut cărţile!

            Poetul: - Şi asta este furculiţă.(Toţi mănâncă, vorbind în acelaşi timp sau jucând cărţi).

            Directorul: Asta nu e bine.

            O voce:  - Ai venit? (Uşa se deschide. Apare Laurenţiu Ulici).

            Toţi în cor:  - Aaaa!

            Directorul: - Nu se poate!

            Poetul: - Nu-i adevărat!

            Directorul: - Nu se poate. Hai, ura! (Ia paharul şi bea). Ce-i bă (către ceilalţi).

            Prozatorul: - Hai, ce-i?

            Ulici: - Ce faceţi voi aici?

            Directorul: - Păi te aşteptam. Ţi-am lăsat bilet în uşă. Hai!

            Ulici: - Am găsit biletul, d’aia am venit!

            Directorul: - Păi da, na! (îi face semn să stea pe scaunul liber cu spatele la uşă)

            Prozatorul: - Ia un scaun!

            O voce: - Dă-i pantalonii jos!

            Prozatorul: - Dă-i un băţ!

            O voce: - Nu, nu, nu!

            Directorul: - Dau eu (se aşază)

            Ulici: - Ce-i asta dom’le?

            Tupan: - Păi, bani aveţi. Aici!

            Directorul: - Da, stai jos! Gata!

            Prozatorul: - Gata, gata!

            Ulici: - Păi, cât?Pe 25 de bani?

            Directorul: - Păi, cincizeci de lei, băţul!

            Tupan: - În capul mesei!

            Prozatorul:- Gata!

            Directorul: - Mai mult!

            Traian: - Mai mult? Ridicăm mai mult?

            Directorul: - Nu, nu, nu, ai băi!

            Ulici: - La Uniune suntem profesionişt.Cu voi, îmi cobor nivelul, la amatori!

Partida îşi continuă cursul în aceeaşi atmosferă, până dimineaţa când se dădu micul dejun gratuit, înainte de a se deplasa la Sărbătoarea Limbii Române de la  Chişinău.

 
« StartPrev12345678910NextEnd »

Page 8 of 3265

Poemul din metrou