Home
Revistă de cultură,civilizaţie şi atitudine morală
Melania Rusu Caragioioiu: ÎN TIMIȘOARA S-A NĂSCUT UN UMANIST PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Tuesday, 15 August 2017 11:36

                  

ÎN  TIMIȘOARA   S-A  NĂSCUT  UN  UMANIST, PELBARTUS  DE   TIMIȘOARA

                                  

Despre PELBART de Timișoara, marcantă personalitate umanistă  din a doua jumătate a secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea,  sursele vremii afirmă că atât de amplă a fost cultura răspândită de opera lui pe cât de bogat și de lung este cursul Fluviului Dunărea.

Pentru a putea înțelege  această mare personalitate a cărei origine etnică a fost disputată de-a lungul veacurilor ca aparținând poporului german, sau maghiar, el însuși semnându-se când era student, Pelbartus de Timișoara, după orașul său natal, trebuie să ne referim la epoca în care a trăit și a creat, având totodată în vedere marea răspândire și importanța  operei sale pentru patrimoniul culturii.

 După,,distrugerea” avarilor, odată cu venirea colonior germani, cultura germanilor a început să strălucească la sfârșitul evului mediu, în toate teritoriile de-alungul cursului Dunării și în țara noastră, fiind eclipsată numai de apariția turcilor.

Cetatea Timișoara manifestând în cultură puternice inflențe slave, a asimilat în secolul al XIII-lea și al XIV-lea și influențele culturii germane propagată prin  casta grofilor, unele izvaore afirmând aci existența unui patriciat, chiar dacă nu era pe teritoriul Germaniei.

Situația oarecum bună din acea epocă,  de care s-au bucurat cetățenii de origine maghiară, atestă acest lucru. La dezvoltarea Timișoarei au contribuit așa zisa mică industrie,  comerțul, circulația mondială puternică, În aceste condiții de drumuri de întretăiere europene deschise, interferență de cultură și de bunăstare, Ordiul Franciscan s-a constituit într-o puternică misiune internă, căutând să strângă cât mai mulți adepți. Din rândul celor mai vestiți franciscani făcea parte și Oswald Pelbart, cunoscut sub numele de Pelbartus de Timișoara, despre ale cărui lucrări istoricii spun că au avut o imensă răspândire și au găsitde-a lungul secolelor, iar umanistul autor Pelbartus  ocupând în acea perioadă un loc de frunte printre cei mai renumiți bărbați învățați de pe teritoriul țării noastre.

Nașterea lui Pelbartus ,,cade” în anul patruzeci,  secolul al XV-lea, data nu se cunoaște exact, în epoca descoperirii tiparului. Faptul că este născut în Timișoara este atestat în semnătura lui ca student: ,,Pelbartus de Timișoara”  și de ,,Scriptores O.Min.Rec.Pr.Lucas Vaddingus, Romae,1650.,  prin care se scrie că Pelbartus a fost un timișorean și că ,,orașul său a fost sub ocupație turcească; un oraș situat nu prea departe de Transilvania”.

Oswald Pelbartus provenea dintr-o familie înstărită, învățând primele noțiuni de la preotul familiei, desăvârșindu-i-se apoi o educație aleasă. Neexistând în apropiere o universitate, s-a înscris la Universitatea din Krakau (Kracovia) studiind printre alte discipline și teologia.

În anul 1463 el apare pe lista bacalaureaților, deși nu a fost găsit pe alte liste ale stidenților facultății de teologie. Aceasta ne face să ne gândim la faptul că ar fi putut studia la altă universitate pe parcurs, dar și la faptul că din acea epocă îndepărtată până la noi au răzbătut foarte puține urme scrise.

 Nu se cunoaște data intrării lui Pelbartus de Timișoara în Ordinul Franciscanilor, dar se știe că după o ședere mai îndelungată în Polonia el a intrat ca provenind din Timișoara, în Mănăstirea Ozora (oraș în Banatul sârbesc), mănăstire inițiată de Papa Martin al V-lea, fost Pius de Ozora.

 În 1483 Pelbartus ocupă un loc important în rândul erudiților din ordiul  franciscan. Se presupune că a funcționat ca profesor în orașul  OFFEN (Buda).

Tot în această perioadă i-a apărut și prima lucrare al cărei manuscris s-a găsit la biblioteca din EISTADT, lucrare începută probabil în 1471.  Lucrarea, se subînțelege, este un incunabul  purtând titlul de ,,Stelarium” și având următorea mențiune: ,,Author hujus libri videtur esse Pelbartus de Temeswar, Ord. Minorum qui dedicavit librum similem Sixto IV  Pontifici, anno 1471”.

Înainte de 1498 nu i-a apărut lui Pelbartus nici o lucrare tipărită.

În Editura lui Ryman de Oringaw, H.vonGran din Hagenau îi va tipări  Ciclul ,,Sermones” cu volumele ,,De Sanctis”, ,,De Tempore”, ,,Quadragessimales”, ,,Stellarium”, iar în 1503 primul volum din ,,Rosarium”= ,,Aureus Rosarium theologicum”, iar în 1504 ,,Expositio in Psalterium hymn”. Începând din 1504 au apărut până în 1508 toate cele patru volume din ,,Rosarium”

La apariția celui de al treilea volum  al Ciclului ,,Rosarium” autorul se îmbplnăvise și înainte de a fi terminat volumul IV, Pelbartus de Timișoara a murit la Mănăstirea Umberg ( Onumberg, Umberg, Baia de Arieș, denumirea folosită sub ocupația străină, după anumite date aflate din documente  de prin anul 1391. Alte surse afirmă că Pelbartus  a murit în 1514 la Buda). Mănăstirea Umberg era  mănăstire  franciscană aparținătoare  de OFFEN(Buda), Necunoscându-se exact data morții sale, s-au folosit datele aproximative ale apariției acestui ultim volum apărut  în 1508.

Lucrarea sa a fost continuată de un discipol al său, Oswald de Lasko, vicar. Această lucrare este cunoscută în ,,Cronica provincială din Kneiss: ,,S. 250”.

Toate lucrările i-au apărut în localitatea  Augusta Vindelicorum (Augsburg), doar edițiile mai târzii, 1586-1594 au apărut la Venedig (Veneția) și Brescia.

La creșterea popularității personaității care a fost Pelbartus de Timișoara printre cei care au contribuit a fost și J.Ryman de Oringaw, despre care contemporanii săi spuneau că este cel mai important librar al națiunii germane și trebuie respectat și cinstit acest librar inteligent cu aceeași mândrie ca și H.Gran care a corectat, plin de miestrie, aceste lucrări, iar pentru amândoi merită să fie citat versul lui Virgiliu: ,, Semper honore meo, semper celebrabere donis”.

Multele legături  și cunoștințe pe care le avea Ryman l-au determinat de a nu avea un domiciliu stabil la Oringaw, având în diferite centre o serie de tipografii, ajungându-se ca  și oficina venețiană a lui Pot Lichtenstein să-l servească și pe Pelbartus. Împreună cu maestrul tipograf H. Gran lucrau și abați franciscani, urmărindu-se și faptul ca prin legăturile franciscanilor să ae obțină numeroase comenzi. Din alt punct de vedere franciscanii urmăreau și ridicarea meritului ordinului lor.

Calitatea lucrărilor sale era dată și de marele număr de oameni instruiți care lucrau în tipografii, un exemplu oferindu-l Wolfgang Amst, licențiat al Universităâii din Frankfurt și prieten al umanistului Ulrich von Hutten.

În ceeace privește tiparitul oprelor lui Pelbartus, pentru vremea aceea, la puțin timp după descoperirea tiparului, este impresionant totalul operelor sale părând a fi însumat 50.000 ( cincizecu de mii)  de volume. În ciuda acestui mare număr de volume răspândite, s-au găsit ulterior foare puține volume în mănăstirle franciscanilor și aproape deloc în Ungaria și Transilvania,  un motiv pentru noi de mândrie-Biblioteca Județeană Timiș-Timișoara, deținând un exemplar din iclul  Sermones: ,,Pommerium quadragessimale” . Operele sale atât de valoroase se cumpărau aproape de sub teasc pentru marele lor răsunet laic și pentru marea lor popularitate.

SItuația grea  a poporului din vremea când scria Pelbartus transpare și în Istoria Ungariei, scrisă de istoricul Klein. Era perioada în care Ordiul franciscan lupta împotriva păgânismului, mai precis, a impilatorului otoman.

Operele lui Pelbartus de Timișoara au fost preluate și transpuse în  cronicile maghiare  în care au fost incluse zeci și sute de pagini. Predicile și Legendele,în special,  iar faima lui a crescut atât de mult încât poporul a început să-i atribuie și versuri și lucrări anoime.

 Cert este că Pelbartus și-a câștigat  o mare popularitate adresându-se în oprele sale poporului, luptând pentru egalitatea în drepturi a tuturor popoarelor, chiar dacă aceasta o spunea mai voalat, exprimându-se într-un limbaj accesibil înțelegerii poporului, ( deși predicile erau redactate și expuse în limba latină, aceasta întârziind oarecum pătrunderea în masele largi).În expunerile sale ,  pentru destindere și captarea atenției, Pelbartus mai presăra deseori  câte o scurtă satiră.

Umanistul Pelbartus est considerat și ca un făuritor de limbă literară, știind să se ferească de forma prozaică, iar ideile sale și profunzimea sentimentelor sale, vederile sale umaniste l-au apropiat de iluminism

Pentru aceste motive în literatură a pătruns afirmația că vederile sale pentru epoca sa au constituit ceeace mai târziu a realizat Dimitrie Cantemir.

Biblioteca Județeană Timiș -Timișora, numără printre valorile sale de patrimoniu cartea lui Pelbartus de Timițoara, postincunabulul: ,,Pommeriu, quadragessimale, Augsburg, 1502, în care pe prima pagină se află o gravură care îl reprezintă pe  autor

Bibliografie”

   orvatHorvH

  1. emesvari  Pelbart és Codexeink, Budapesta,1891,  48 p.
  2. Szilagy Sàndor, A  màgyar nemzet Torteneto,vol. IV, Budapesta, 1896, p. 547,
  3. Wettel F. Biographische Skizzen, Temeswar, 1908, p. 86-103
  4. Flocon A., Universul cărții, București, 1976, p. 167;  169.
  5. Revay  Lexikon, Budapesta, 1922, vol. 15, pag 17 ; vol. 14 pag 650
  6.  Pommerium quadragessimale Fratris Pelbarti Ordinis Sancti Francisci  ( Augsburg, 1502)

Nota.

Materialele consultate se găsesc deasemenea în fondul  de carte al Bibliotecii Județene Timiș- Timișoara.

       O copie a acestei monografii se găsește în colecțiile Bibliotecii Institutului de Medicină din Timișoara la cota : 470, Caragioiu Melania- Pelbartus de Timișoara : omul și opera / Melania Caragioiu,- Timișoara: I s.n.I,1980, - pag.41-46 : 24 cm. – Bibliogr. p.46 În : I MISCELANE I bibliofilie I.Coligat 92.Pelbartus de Timișoara,

        Deasemeea la Biblioteca fostului Comitet de cultură a Județului Timis și în Compendiile de la Sesiunile științifice anuale, probabil , 1980, ale  Consiliului Culturii București, România

 
Mircea Dorin ISTRATE: Poeme PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Thursday, 17 August 2017 13:54

 

ÎMI  LENEVEȘTE  GÂNDUL

 

Se înroșește zarea, departe-n asfințit,

Acolo între dealuri, când soarele coboară,

Se-aprinde parcă cerul de nouri năpădit

Vroind ca sfântul astru, mai steie, nu să moară.

 

A mai trecut o ziuă din lunga veșnicie

Venind la rând o noapte de liniște și pace,

Speranțele deșarte îmi mor,  iar mâine-nvie,

Dar  pân-atunci pământul și ceru-ncet îmi tace.

 

Încet, din necuprinsuri, se cerne peste lume

Negreala unei pâcle ce totul îmi cuprinde,

Iar lingușita noaptea, încearcă să adune

În somnul ei de miere,  mai tot ce poate prinde.

 

S-au stâmpărat de-acuma și oameni și natura

Iar visul le-ndulcește clipita de odihnă,

La păsăret, în crânguri, închisă este gura

Când adierea nopții le leagănă în tihnă.

 

De-acuma până la gata,  cât cerul și pâmântul

Vor face ziua-noaptea să-mi fie rotitoare,

Visând la soarta lumii, îmi lenevește gândul

Când  noaptea de poveste mă ține-nbrățișare.

                                   *

Pe cer, în neagra noapte, un roi de meteori

Se-aprind în fulgerare, la fel ca altădată,

Dară pe astă humă, așa ca alteori

E liniște și pace  sub bolta înstelată.

 

 

ÎNCHINĂTORI

 

Din adâncimi de timpuri, de când suntem pe humă

Și tot urmăm cărarea acestei vieți, urcând,

Am fost închinătorii la soare și la lună,

La tot ce-a-noastre spaime avutu-le-am în gând.

 

La tot ce mintea noastră, puțină la-nceput,

N-a fost atunci în stare să poată a-nțelege,

Ce legi îmi leagă cerul de rotitorul lut,

De unde vine viața și încotro ea merge.

 

Cum început-au toate și cum sfârșesc odată,

De când suntem ca oameni, pe-aicea viețuind,

Ce-i viața și ce-i moartea, ce-i lumea ceialaltă

În care vom ajunge cu toții în curând.

 

Când prins-am a-nțelege ce rost avem pe lume

Și cum se leagă toate din una rând pe rând,

Lăsat-am zeii-n pace, cu rele și cu bune,

Rămâie ca poveste în țandără de gând.

 

Prea mult, în a lor nume,  pornitu-s-au războaie

Și s-au clădit imperii, s-au destrămat apoi ,

Cum veneram în temple, iar sângele șiroaie

Adus-am sacrificii, ființe ca și noi.

 

Apoi, venit-a Domnul, ne stâmpere pornirea

Și simțurile noastre mustind de răutate,

Ne spună că iubirea aduce izbăvirea

Și doar prin ea avea-vom și pace și de toate.

 

Dar și așa nebunii,  în al Tău nume, Doamne,

Mi-au tot pornit războaie și rău ne-au tot rărit,

Cu sabia și crucea, cu mitră și-n sutane

În numele credinței, imperii și-au clădit.

 

Nicicum, nicicând nu-i bine, că mintea omenescă

Vrând să se pună bine cu ce e prin ceresc,

Mereu motiv găsește pe alții să-i jertfească,

Crezând c-așa ajunge-o, la Tine, în ceresc.

 

E mult pân-or pricepe, cu mintea lor înceată,

Că-n ei sălășluiește puteri ce-s infinite,

Numai deschidă-și mintea și sfânta judecată

Și-atunci din ea  renască, virtuți nebănuite.

 
Dincolo de noi PDF Print E-mail
Written by Snowdon King   
Friday, 08 October 2010 14:55
 
Comunicat de presa PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Grigore Timoceanu   
Wednesday, 28 July 2010 09:56

SCRIITOAREA ANGELA FURTUNĂ

ARE SPERANŢE

ÎN RESTABILIREA

DREPTURILOR

DE MUNCĂ ŞI ÎNCETAREA

GREVEI FOAMEI

 

 

 

 

 

Subsemnata ANGELA  FURTUNĂ, scriitoare, publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Master în PR şi Comunicare şi Master în Semiotica Limbajului în Mass-media şi Publicitate, Master în Geofizică, Doctorand în Literatura Exilului Românesc, cu o teză din opera Monicăi Lovinescu, specialist în biblioteconomie şi bibliografie, prin prezenta vă aduc la cunoştinţă că începând cu data de 26 iulie 2010, ora 10, am declanşat în data de 26 iulie ora 10 a.m. Protestul GREVA  FOAMEI pe durată nelimitată, la sediul Bibliotecii Bucovinei (Suceava, Str. Mitropoliei nr. 4. telefon 0740404443).

 

Motivele Protestului meu declanşat pe 26 iulie au rămas actuale şi astăzi, 27 iulie, ora 23, şi ele pot fi revizitate mai jos, la Capitolul Motivele protestului (***).

 

Dar iată, MAI  ÎNTÂI, Agenda zilei de 27 iulie, a doua zi de grevă. Stadiul actual al Protestului meu prin Greva Foamei, din 27 iulie, ora 23,:

 

Ca urmare a declanşării acestei greve, domnul Preşedinte Gheorghe Flutur al Consiliului Judeţean Suceava, a iniţiat, după 24 de ore, un dialog cu mine, în cursul zilei de 27 iulie, ora 11. Din discuţii, constatându-se de către domnia sa o regretabilă eroare de apreciere anterioară şi votată în şedinţa din 20 iulie, mi s-a propus o variantă legală de restabilire a drepturilor mele de muncă întrerupte abuziv prin Dispoziţia din 20 iulie 2010, respectiv prin acel Art. Unic Nr. 19 - Proiect de hotărâre privind aprobarea numărului de personal, a organigramei şi a statului de funcţii ale Bibliotecii Bucovinei ”I.G.Sbiera” Suceava – Iniţiator: Gheorghe Flutur – Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava (cf.prevederilor art.94 alin.(1) şi (3), ale art.106 alin.(1) din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art.47 alin.(1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Judeţean Suceava). Se ştie, acea hotătâre defiinţa în 20 iulie Compartimentul de Marketing Cultural şi posturile aferente, inclusiv pe al meu, dar fără temeiuri legale, şi începând din data de 1 august.

 

Soluţia propusă de domnul Flutur a fost reanalizarea activităţilor specifice curente ale Bibliotecii Bucovinei, dl. Flutur însărcinându-l pe directorul Bibliotecii, dl. Gabriel Cărăbuş, să se ocupe de rezolvarea cazului, în temeiul Legii nr. 330 din 2009. Astfel, în după amiaza zilei de 27 iulie 2010, dl. Cărăbuş a emis, după analiza respectivă, o Cerere oficială către Consiliul Judeţean Suceava, către Serviciul evidenţa funcţiei publice, salarizare şi resurse umane, cerere dotată cu Nr. 593 din 27.07.2010, prin care propune „următoarele modificări faţă de numărul de personal, organigrama şi statul de funcţii anterioare:

 

Creşterea numărului de personal al instituţiei cu un număr de 1 post (de la 53 la 54 de posturi), respectiv reînfiinţarea Compartimentului Marketing  cultural şi informare comunitară, având componenţă de 1 post de Bibliotecar S gr. 1A”. Cererea este semnată de directorul Bibliotecii dl. Gabriel Cărăbuş şi Director. Adj. Economic, Ec. Aura Ionescu.

 

Cererea conţine şi o Anexă la adresa nr. 593 din 27.07.2010, înaintată tot către Consiliul Judeţean Suceava, Serviciul evidenţa funcţiei publice, salarizare şi resurse umane, prin care directorul Cărăbuş specifică faptul: „în urma solicitării doamnei Angela Furtună de a se reanaliza situaţia activităţilor specifice curente din cadrul Bibliotecii Bucovinei, respectiv a structurii organizatorice a instituţiei, vă rugăm să aprobaţi reînfiinţarea Compartimentului Marketing cultural şi informare comunitară, având în componenţă un post de Bibliotecar S gr. IA (titular: Angela Furtună)”.

……………………………………………………………………………………………………..

 

Precizez: Va fi evident utilă şi o declaraţie publică făcută în ziua de 28 iulie de domnul Preşedinte Gheorghe Flutur şi de domnul director Cărăbuş, prin care domniile lor să-şi asume garantarea îndeplinirii acestor promisiuni de reintrare a mea în legalitatea drepturilor abuziv întrerupte de Hotărârea din 20 iulie, iar această reparaţie legală  să se producă în cadrul primei şedinţe a Consiliului Judeţean Suceava din luna august, conform legii.

 

Voi accepta cu onoare şi asumarea publică de către domniilor lor a erorii comise asupra mea (suntem cu toţii oameni, totuşi), aşadar şi o reparaţie publică (argument: publică, adică exact acolo unde a funcţionat discreditul împotriva mea, căci am fost atribuită categoriei de „pensionari şi incapabili” pe care Consiliul Judeţean îşi promisese să-i concedieze pe 20 iulie); voi considera această reparaţie publică morală ca pe un gest elegant compensatoriu pentru marile traume suferite de mine recent, cu ocazia excluderii mele nejustificate din instituţie.

 

LA  FINAL: Sper ca în cursul zilei de mâine, 28 iulie, să fie îndeplinite,  prin amabilitatea şi bunacredinţă a domnului Preşedinte Gheorghe Flutur şi a domnului director Gabriel Cărăbuş:

 

toate demersurile actelor scrise şi deja iniţiate, (conform celor arătate de mine mai sus), între Biblioteca Bucovinei şi Consiliul Judeţean Suceava pentru reînfiinţarea Compartimentului Marketing Cultural şi Informare comunitară şi a postului deţinut de mine anterior, precum şi declaraţia de presă prin care domniile lor îşi asumă public ducerea la îndeplinire cu bine a acestei proceduri reparatorii legale în cadrul primei şedinţe din luna august 2010 a Consiliului Judeţean, conform promisiunii şi preliminariilor făcute în cadrul negocierilor noastre de azi, 27 iulie.

 

Acestea sunt CONDIŢIILE decente prin care am stabilit că aş putea să încetez în cursul zilei de 28 iulie, şi pentru moment,  Greva Foamei declanşată în 26 iulie ora 10, cu rezerva că voi putea reiniţia procedura Protestului prin Greva Foamei în cazul în care promisiunea făcută astăzi de domnul Preşedinte al Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, şi sub auspiciile unui gentlemen agreement, nu va fi îndeplinită la prima şedinţă de Consiliu.

 

Cu speranţă,

Angela FURTUNĂ

27 iulie 2010

Suceava

 

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

REAMINTESC

*** Motivele protestului declanşat de mine prin GREVA FOAMEI pe 26 iulie:

 

Consider imorală, ilegală şi abuzivă Hotărârea Consiliului Judeţean Suceava nr. 99 din 20 iulie 2010 privind aprobarea numărului de personal, a organigramei şi a statului de funcţii ale Bibliotecii Bucovinei, prin care, începând cu data de 1 august 2010, Compartimentul Marketing Cultural şi informare comunitară se desfiinţează, fiind reduse ambele posturi existente în cadrul acestuia, inclusiv postul meu.

 

ARGUMENTE:

 

Nici un specialist credibil nu a făcut evaluarea acestei activităţi, care se dovedeşte - ŞI PRIN ECOURILE EI MEDIA SAU DE CRITICĂ DE SPECIALITATE - ca fiind una din cele mai performante din Biblioteca Bucovinei şi din Consiliul Judeţean Suceava, creând, în timp, un brand cultural autentic, naţional şi internaţional, recunoscut de toată lumea bună a culturii, de toate comunităţile de români şi alte etnii din Bucovina, din România şi din lume. Astfel, instituţia Bibliotecii Bucovinei, care sub ceauşism şi în anii 90, avea reputaţia doar de fief al propagandei comuniste-ceauşiste, a devenit o instituţie cu imagine europeană, modernizată, intrând – datorită promovării mele asidue, calificate, din ultimi ani –,  în bazele de date onorabile ale instituţiilor europene cu bun renume.

 

Decizia de faţă împotriva căreia protestez are de fapt un caracter politic şi a fost determinată de activitatea unui grup intelectual ideologic extremist, cu cunoscute activităţi de presiune transpartinică, de traseism politic şi de turism politic oligarhic, şi care desfăşoară acţiuni susţinute împotriva democraţiei şi a personalităţilor democrate. Acest grup, afiliat barocului fascisto-comunist ce blochează în zilele noastre modernizarea României şi a statului de drept, desfăşoară atacuri neobosite împotriva intelectualilor publici (şi a mea) care susţin valorile europenizării, ale fidelităţii faţă de aliaţii UE şi NATO; acest grup compromite dialogurile din societatea românească, promovarea valorilor autentice, subminează continuu aşezarea civilizaţiei româneşti pe bazele meritocraţiei, ale unei economii de piaţă puternice şi credibile, ale unei culturi evoluate, la care elementele de modernizare să se împletească fericit cu cele tradiţionale şi nu să se excludă.

 

În ciuda tuturor performanţelor dovedite şi cunoscute pe plan local, naţional şi internaţional ale activităţii mele personale, cu înaltă calificare în domeniu, precum şi în cadrul compartimentului de Marketing Cultural, PR Promovare şi dezvoltare a Bibliotecii Bucovinei şi organizare de evenimente de un înalt nivel (câteva mici exemple: în numai cinci ani – activitate de cercetare, soldată cu publicare în reviste de specialitate, din  opera disidentei şi patru ediţii ale Zilelor Monica Lovinescu, din care două cu caracter naţional şi internaţional, sute de evenimente de promovare a cărţii în şcoli sucevene, participarea la evenimente literare naţionale şi internaţionale în calitate de scriitoare recunoscută ca reprezentativă pentru România de astăzi, participarea la evenimente de anvergură media naţională cum a fost Maratonul Literar European, împreună cu SRR;  şase ediţii de evenimente dedicate comemorării Zilei Holocaustului şi trei dedicate comemorării Zilei Holocaustului transnisteran; Comemorarea Genocidului Armean; Programul de Educaţie Antidiscriminare; Anul Paul Celan – inclusiv cercetare în domeniu, publicată în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale recunosctute -, Integrala concertelor J.S. Bach, serate şi lecturi publice din opere ale scriitorilor români şi europeni sau americani, susţinerea puternică a Francofoniei în ultimii 10 ani, cu celebrarea Zilei Internaţionale a Francofoniei, a Zilei Franţei şi a câtorva ediţii de Săptămâni ale Francofoniei, conducerea şi sponsorizarea de către mine personal a ultimelor patru ediţii din Bucovina ale Festivalului Internaţional Le Printemps des Poetes, organizarea Conferinţelor Bibliotecii în cadrul cărora au conferenţiat 30 de personalităţi ale culturii româneşti (între care Sandală Maria Ardeleanu, Mircea A . Diaconu, Elena Prus, Ştefan Băişanu, Jean Zves Conrad, Cezar Secrieru, Vasile Demciuc, Tania Grinberg, Mihai Iacobescu, Sabian Fânaru, Cecilia Popescu Latiş, Mariana Boca, George Dârbu, Ilena lescaut etc.), promovarea lecturilor din opera a alţi doi mari scriitori de origine bucovineană: Norman Manea şi Matei Vişniec – precum şi cercetare, analize şi critică pe opera lor, publicată în cărţi şi reviste de specialitate -, organizarea a zeci de vernisaje de expoziţii şi lansare de carte, precum şi de debuturi literare remarcabile, susţinerea şi prin proiecte şi investiţii proprii a brandului Bibliotecii Bucovinei, dar şi alte sute de intervenţii, de campanii media, de interviuri în presa scrisă, radio şi televiziune, pentru promovarea educaţiei, a culturii şi a lecturii şi interesului faţă de carte), organizarea Spectacolelor de celebrare a multiculturalităţii, Organizarea Conferinţelor şi prezentărilor dedicate Monsegnorului Vladimir Ghika, nenumărate pledoarii publice de partea culturii, literaturii, societăţii civile şi rolului intelighentziei româneşti, precum şi de partea cultivării prin Carte şi Creativitate a respectului pentru civilitate, urbanitate, est-etică; organizarea a zeci de expoziţii de carte şi prezentare de carte în media, în cicluri şi campanii diverse, etc.)

 

Comunicarea faptului că am fost dată afară (fără motiv şi fără nicio cauză profesională din Biblioteca Bucovinei) a lipsit, atât din partea Bibliotecii Bucovinei, cât şi din partea Consiliului Judeţean. Aceasta a fost o atitudine ce încalcă nu numai bunul simţ, manierele minimei morale, ci chiar Legile şi Constituţia şi împotriva căreia protestul de faţă prin Greva Foamei nu este de ajuns.

 

Până când îşi va asasina sau alunga România valorile şi oamenii oneşti, care îi dedică viaţa şi munca lor, şi până unde va merge clasa politică românească transpartinică pe acest vehicul distructiv al activismului de partid extremist şi al cultivării exclusiviste a profitorilor de partid, a oligarhilor şi a incompetenţilor?

 

Încălcându-se orice deontologie şi manifestându-se o lipsă de respect ce ţin de neostalinismul şi barocul fascisto-comunist în care România se complace şi se sinucide, am aflat din presă despre limojarea mea.

 

E ştiut faptul că o societate care îşi alungă sistematic valorile profesionale, oamenii competenţi şi verticali (între care mă număr) nu face decât să impună mediocritatea şi incompetenţa ca normă, traseiştii politici ca model de merit, laşitatea şi lipsa de responsabilitate ca virtuţi morale.

 

Cazul eliminării mele nedemne, al surghiunirii mele de către Directorul Bibliotecii Bucovinei, dar şi de către Consiliul Judeţean Suceava, prin presiunile grupurilor ideologice transpartinice extremiste, se adaugă sutelor de cazuri care au alungat în ultimii ani intelighentzia românească din ţară, care se opun respectului faţă de valorile autentice şi faţă de performanţele româneşti, dorind menţinerea României în provincialism, ultranaţionalism xenofob şi fascizare, în marginalitate antieuropeană, antiamericană şi antimodernă. Însăşi recenta mea Scrisoare Deschisă către Preşedintele României a fost un astfel de protest făcut tot de mine împotriva clanurilor transpartinice ce se ocupă cu epurările din societatea românească a intelectualilor publici proatlantişti şi proeuropeni care pledează pentru modernizarea şi salvarea României, iară nu pentru enclavizarea ei. Elminarea mea, cu comanda politică în urma unui complot, se doreşte o ameninţare la adresa vocaţiei mele proeuropene şi proatlantiste.

 

Alungarea mea, în ciuda valorii, muncii şi contribuţiilor eminente, originale şi moderne aduse în favoarea prestigiului Bucovinei şi României, Consiliului Judeţean, şi Bibliotecii Bucovinei, se adaugă tuturor mărturiilor din opera mea civică şi intelectuală din ultimul timp, prin care atrag atenţia la modul cel mai serios că în România reînvie atmosfera anilor 30 şi respectiv 50 (excluziuni, politici discriminatorii extremiste, rasism, fanatism, terorism intelectual, asasinat moral şi fizic), că în România bătălia dintre forţele pro-modernizare (unde se regăseşte şi activitatea mea), şi forţele naţionaliste tradiţionaliste, ia accente ilegale şi criminale, cu accelerarea intoleranţei, a xenofobiei şi antisemitismului (şi în sensul lui Emmanuel Lévinas, adică ura oamenilor faţă de ceilalţi oameni).

 

Aceste motive mă determină să solicit Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu:

 

  • să ia act de acest al doilea Protest Public, de data aceasta făcut de mine prin GREVA FOAMEI, prin care semnalez limojarea mea fără motiv (dintr-o instituţie dominată în aparatul de conducere de „elite” ale comunismului dinastic şi stalinismului pentru eternitate)

 

  • să ia act şi de aspectul secund reprezentat de atrocităţile morale publice declanşate nu numai împotriva mea, ci împotriva intelighentziei româneşti în ansamblu, a oamenilor de cultură şi de creativitate remarcabilă, a vârfurilor de lance ale conştiinţei şi vocii civice româneşti.

 

  • Să-şi amintească de lunile de foc ale campaniei prezidenţiale, în care, cu sacrificiul propriilor interese, am apărat în presă, blogosferă şi prin articole de analiză şi atitudine pe singurul candidat la Preşedinţia României care îmi reprezenta şi mie interesele, adică era susţinut de Uniunea Europeană şi de Statele Unite ale Americii, iar nu de Moscova (care are încă foarte multe datorii faţă de ţara mea). A venit vremea ca Preşedintele României să constate că şi viaţa mea de scriitor şi om de cultură român este importantă ca şi a domniei sale, şi la ea se atentează acum de către aceiaşi înverşunaţi adversari care doresc compromiterea tuturor valorilor democraţiei.

 

Protestul de faţă susţine restabilirea raporturilor de normalitate dintre mine şi Consiliul Judeţean Suceava, precum şi a respectului faţă de persoane şi instituţii (scuzele publice, adică acolo unde am fost atacată prin decizia de limojare, vor fi acceptate). În declaraţiile publice ce se regăsesc în presa din ultimele zile, Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava a afirmat ca va „concedia pensionarii şi incompetenţii”. Găsesc că este dator să-şi îmbunătăţească discursul: alături de pensionarii şi incompetenţii concediaţi, se mai găseşte, iată, o categorie: eu, Angela Furtună, profesionistul autentic, vânat de grupările de terorişti politruci transpartinici.

 
Scrisori rupte, de Rabindranath Tagore, prima traducere romaneasca dupa originalul bengalez PDF Print E-mail
User Rating: / 3
PoorBest 
Written by Carmen Musat Coman   
Thursday, 11 August 2011 09:45

http://edituracununidestele.ro/Carti.asp?ID=28

 
« StartPrev12345678910NextEnd »

Page 8 of 3156

Poemul din metrou