Home
Revistă de cultură,civilizaţie şi atitudine morală
Ian McQUILLAN: PODURI LIRICE - POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Friday, 23 June 2017 13:31

 

Ian Mc Quillan s-a născut în Mataura, Southland în 1943.Este medic dermatolog. Ian se prezintă: Sunt o persoană care este interesată de cuvinte şi am scris poezie intermintent încă din adolescenţă, uneori cu pauze lungi. Îmi place să citesc propria mea poezie şi să ascult pe alţii citind. Întâlnirea lunară a grupului nostru Poeţi în viaţă este atât o oportunitate cât şi o provocare de a crea ceva nou şi de a prezenta.

Locuiesc la periferia oraşului iar creşterea pomilor fructiferi şi a nucilor, precum şi cultivarea pământului este o sursă de satisfacţie şi de inspiraţie. Trăind în Noua Zeelandă şi fiind capabil să-mi împart viaţa cu soţia mea şi copiii şi nepoţii este extrem de satisfăcător.”

Ian a publicat poezii în ziarele locale. În ultimii ani, el şi-a prezentat unele din poemele sale la diferite evenimente locale, regionale şi naţionale de poezie.

***

Ian McQuillan was born in 1943 in Mataura, Southland. He is a dermatologist. Ian introduces himself: ‘I am a person who is interested in words and have written poetry off and on since my teens with sometimes long breaks. I get pleasure in reading my own poetry and listening to others doing the same. ‘Our monthly Live Poets evening is both an opportunity and a challenge to create something new and to read it.

‘I live in the country on the edge of town and growing trees with fruit and nuts to harvest as well as looking after the land is a source of satisfaction and inspiration.

Living in New Zealand and being able to share my life with my wife and children and grandchildren is richly rewarding.’

Ian has had poems published in local papers. In the last years, he has presented some of his poems during different local, regional and national poetry meetings.

***

MOMENTE

Bucură-te cât poţi de momente

Oriunde le găseşti

Profită din plin de momente

De cele problematice şi cele bune.

Profită din plin de şanse

De uşa brusc deschisă

Profită din plin de şanse

Uşa odată închisă, au dispărut.

Profită din plin de oameni

De cei fericiţi şi de cei trişti

Preţuieşte timpul cât trăieşti

Printre cei nebuni şi cei liniştiţi.

Profită din plin de munca

Interesantă şi plictisitoare

Corpul şi mintea trebuie să lucreze pentru a afla

Că atunci când eşti istovit cea mai bună-i odihna.

Bucură-te cât poţi de iubire

De bunătate şi de dăruire

Fericiţi sunt cei care învaţă

Că iubirea-i motivul pentru viaţă.

                                                                                               

MOMENTS

Make the most of moments

Wherever that you find them

Make the most of moments

The troubled and the kind ones

 

Make the most of chances

The sudden open door

Make the most of chances

Once shut it’s there no more

 

Make the most of people

The happy and the sad ones

Treasure the times to live amongst

The quiet and the mad ones

 

Make the most of working

Exciting and the dreary

Body and mind need work to find

That rest is best when weary

 

Make the most of loving

Of kindness and of giving

For happy are those who grow to know

That love is the reason for living

                                                        

O CALE SPRE FERICIRE

O promisiune într-o atingere tăcută

Când ţi-e greu, o piatră netedă în mână ţinută

Un gudurat din coadă de bun venit acasă

Un prieten iubitor care să greşeşti te lasă.

                                                                                            

Piatra netedă de ţinut când ţi-e greu

O atingere tăcută, o promisiune dată mereu

Prietenul tău iubitor care să eşuezi te lasă

Un gudurat din coadă de bun venit acasă.

Datul din coadă, bineţe îţi dă

Şi promisiunea tăcută în atingere

Când vremurile sunt grele, o piatră să ţii

Prietenul iubitor căruia-i greşeşti încă stă

O piatră, o atingere, un gudurat din coadă

Un prieten iubitor care te lasă să eşuezi

Bunul venit şi atingerea caldă

Promit pace, promit mai mult decât crezi.

---------------------------------------

(2001, Poem structurat după „Pentru un bebeluş” de Cilla McQueen; De la Camera Radio OUP)

 

A ROAD TO HAPPINESS

 

A promise in a tender touch

A smooth stone held when times are tough

A welcome in a wagging tail

A loving friend who lets you fail

 

Smooth stone to hold when times get tough

The tender touch a promise gives

Your loving friend who lets you fail

A wagging welcome tail

 

The wagging tail with welcome ways

And tender promise in the touch

When times are tough a stone to hold

The loving friend you fail yet stays

 

A stone, a touch, a wagging tail

One loving friend who lets you fail

The welcome and the tender touch

Promises peace, promises much

-------------------------------

(2001, Poem structured after “To a Baby” by Cilla McQueen; From Radio Room OUP)

CÂNTEC DE PÃSÃRI DIMINEAŢA

Cântecul păsărilor sparge balonul nopţii,

Crăpăturile deschid cutia zilei

Este cântecul vieţii

Necontrolata nevoie de a cânta

Să sărbătoreşti că trăieşti

Să eliberezi bucuria pentru toate

Īn cântec tumultuos

Ascultă-mă

Ascultă-mă

Trebuie să cântăm

Cum poţi să rămâi tăcut!

BIRDSONG IN THE MORNING

Birdsong bursts the bubble of night

Cracks open the can of day 

It is a song of life

The uncontrolled need to sing

To celebrate being alive

To release the joy of it all

In riotous song

Hear me

Hear me 

We have to sing

How can you remain silent!

 
Deania neagră, de Alexandru Petria, se lansează la Bookfest 2011. Prezintă Liviu Antonesei, Dan Mir PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Wednesday, 25 May 2011 20:03

 

Deania neagră, cel mai recent volum de proză semnat de Alexandru Petria şi apărut la Editura Herg Benet, va avea lansarea în cadrul târgului de carte Bookfest 2011  (Romexpo, Bucureşti), sâmbătă, 28 mai, de la ora 12, la standul Elefant.ro.

 

Cartea va fi prezentată de către Liviu Antonesei, Dan Mircea Cipariu şi Marius Ghilezan, în prezenţa autorului.

 

Noua carte a lui Alexandru Petria include 27 scurte povestiri, ipostaze ale unui acelaşi oraş provincial din România, imaginara localitate Deania, în care viaţa de zi cu zi a locuitorilor săi urmează logica desprinderii şi cuprinderii într-o Realitate personală şi nefiltrată, prin fapte care aparent nu au valenţe revelatoare dar care sunt cu atât mai mult autentice şi exemplificative, într-o atmosferă psihologizantă care nu se cere judecată ci doar înţeleasă şi tolerată prin canoanele normalităţii.

 

Chiar încă dinainte de apariție, volumul Deania neagră a stârnit reacții de un entuziasm pe bună dreptate greu temperat, din care merită să le amintim pe cele ale scriitorilor Liviu Antonesei, Dan-Silviu Boerescu și Petru Popescu:

„O carte pe care am citit-o „dintr-o bucată” şi pe care am recitit-o imediat, dar tot am rămas sur ma soif – mi-ar fi plăcut să fie măcar de două-trei ori mai voluminoasă! Prin ce m-a cucerit? Prin micile „poveşti” atroce, gingaşe sau gingaş-atroce, câteodată chiar „crude şi insolite”, prin caracterele excelent schiţate în două trei pagini, prin calitatea stilului, excelent adaptat de autor micilor spaţii explorate. Nu mă îndoiesc că voi deschide adesea această „casetă de bijuterii”, pentru a revedea un inel, o agrafă, un colier. Şi, de bună seamă, aş fi foarte bucuros dacă autorul ar recidiva cât de repede.” (Liviu Antonesei)

„Cine spune că, în țara lui Caragiale (I.L.), marea literatură nu se poate naște din teme „mărunte”? Instantaneele în proză ale lui Alexandru Petria surprind o lume la intersecția fabulosului nebănuit cu pitorescul jegos, cartografiind universul în continuă schimbare, aproape volatil, al contemporaneității mărunte. Scriitorul reușește această performanță cu cinism narativ bine stăpânit, cu tandrețe, chiar… dar una deloc lipsită de cruzime. Bine ați venit într-o cușcă a maimuțelor actualizată în Deania neagră! ” (Dan-Silviu Boerescu)

„Prozele scurte ale lui Alexandru Petria sunt pline de surprize – ca, de pildă, fantezia personajului Todoran, care, după un act sexual familiar şi fără magie, visează deodată că are umerii şi braţele acoperite de porumbei. O altă lume nevăzută, uneori sinistră, alteori de vis, este ceea ce oferă autorul înăuntrul trăirilor tuturor personajelor, declarate – şi cunoscute – în mod intenţionat mediocre, tocmai pentru a ni se arăta că, de fapt, sunt misterioase. Cel mai misterios rămâne autorul însuşi. După un asalt anecdotal şi imaginar unanim foarte bine scris, ne rămâne încă necunoscut, dar dator să ni se desfăşoare în narative mai lungi. Sunt extrem de curios să continui să-l citesc.” (Petru Popescu)

*

Un fragment din povestirea „Când este în toane bune cucul”, din volumul Deania negră, poate fi citit mai jos:

Când a murit Afinia, cei apropiaţi au fost curentaţi, ai zice. Se împiedecau unii de alţii, nu pune aia acolo, pune-o dincolo, sună în stânga, ba în dreapta, cheamă popa, comandă coroanele, vorbeşte cu groparii, pentru sicriu, anunţă prietenii, am uitat ceva?

După ce doctorul Chiorean a certificat decesul, au spălat-o pe Afinia şi au îmbrăcat-o cu haine noi. Sergiu, întrând în cameră, revenit de la magazin, a observat că pe talpa pantofului drept al Afiniei a rămas o etichetă galbenă.

Spre seară, doi haidamaci au adus sicriul.

- E o treabă, cucoană, i s-a adresat unul cu început de chelie bunicii lui Sergiu.

- Ce treabă?

- Nasoală, a naibii, nu merge capacul, se băgă în discuţie şi celălalt, cu cel puţin 47 la bocanci.

- Dar pentru o sticlă de palincă o dăm gata…, reluă primul.

Sergiu se uita nedumerit, toţi din familie au ieşit, de el au uitat. A văzut cum cei doi o aşază pe Afinia pe podea, pe covorul înflorat, cu faţa în jos, cum cheliosul îi pune sub faţă o pernă cu broderii. Apoi cum haidamacul cu 47 la bocanci s-a lăsat cu greutatea unui picior pe coloana vertebrală a Afiniei, de mai multe ori, până oasele au pârâit. Haidamacii au băut câte un gât de palincă.

*

Alexandru Petria s-a născut la 27 februarie 1968, în orașul Dej, județul Cluj. Debutul publicistic și poetic și l-a făcut în “Tribuna”, în 1983. Printre cărțile publicate se numără “Neguțătorul de arome”(1991, poeme), “33 de poeme”(1992) și “La ce bun poeții...”(colectiv, interviuri). În 2010,  i-a apărut romanul Zilele mele cu Renata, la editura Tritonic. În decursul carierei sale, Petria a colaborat sporadic la toate revistele literare importante.

După 1989, Alexandru Petria a devenit șeful Comisiei pentru abuzuri și drepturile omului în CPUN-ul municipiului Dej. Împreună cu Radu Saplacan și Zorin Diaconescu, el a întemeiat săptămânalul dejean “Gazeta someșeană”- primul număr a fost scos în 23 decembrie 1989. În 1992, el a fost candidat din partea Mișcarii Ecologiste din România la Camera Deputaților. Între anii 1992 și1994, pe vremea directoratului lui Alex Ștefănescu, a fost redactor de investigații la revista bucureșteană “Zig-Zag”. Între anii 1994-1995, a fost reporter de investigații la ziarul “Cotidianul”. În intervalul 1995-1996, Petria a fost redactor șef al săptămânalului bucureștean pentru comercianți “Hermes” și redactor la săptămânalul “Partener” publicat de trustul “Romania Azi”. După reîntoarcerea în Ardeal, a fost redactorul șef al săptămânalului “Monitorul de Someș”, apoi, în 2000, a fondat propria sa publicație, lunarul “Realitatatea de Bistrișa-Năsăud, Dej și Gherla”, al cărei director este și în prezent.

 
Primii autori validaţi pentru Antologia "Cuvântul în timp" PDF Print E-mail
User Rating: / 9
PoorBest 
Written by Grigore Timoceanu   
Tuesday, 05 July 2011 11:46

COMUNICAT 

Editura „Grinta” împreună cu editura „Singur” va edita şi va tipări până la data de 15.08.2011, volumul „CUVÂNTUL ÎN TIMP” – antologie de poezie, proză şi eseistică.

Cartea va avea un număr de 384 de pagini dintre care 24 color      (cu pozele autorilor), format 15x22cm., coperta policromie, plastifiată lucios. Textele, CV-urile şi fotografiile color ale autorilor se vor expedia pe adresa This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it până la data de 25.07.2011. De asemenea, autorii vor trimite şi un scurt răspuns la întrebarea:             

CE V-A ÎNDEMNAT SĂ VĂ APUCAŢI DE SCRIS? 

Fiecare autor va beneficia de un spaţiu tipografic de 10-16 pagini, ceea ce înseamnă că va trebui să trimită texte în format A4 între 8 şi 10 pagini; de asemenea fotografiile color vor avea dimensiunea minimă de 5x7cm.

Antologia va fi mediatizată de către GRUPUL MEDIA SINGUR şi AGENŢIA LITERARĂ „SINGUR” şi va fi prezentată în lunile septembrie şi octombrie în cadrul unor emisiuni la Radio România Actualităţi.

Taxa de coeditare este de 500,00 lei pentru fiecare autor, care va primi 20 de exemplare din tirajul tipărit. Această sumă se va achita în contul editurii „GRINTA” (cod fiscal RO6081420) IBAN RO34 CARP 0130 0003 0203 RO01 deschis la Banca Carpatica, filiala Cluj, până la data de 25.07.2011. 

Autorii care vor intra în această antologie vor fi validaţi de un Grup Consultativ format din: Gabriel Cojocaru, Ştefan Doru Dăncuş, Ioan Pavel Azap şi Felix Nicolau.

Volumul va fi lansat şi în cadrul Târgului de Carte „GAUDEAMUS” care va avea loc la sfârşitul lunii noiembrie la Bucureşti. 

În prima etapă au fost validaţi următorii autori: SILVIA KATZ (PROZĂ); SILVANA COJOCĂRAŞU (POEZIE); VASILE LUŢAI (POEZIE); ADRIAN BOTEZ (POEZIE ŞI PROZĂ); DAN MARIUS DRĂGAN (POEZIE); ADRIAN SUCIU (POEZIE); MIRCEA GĂLĂŢEAN (ESEU); ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ (PROZĂ); FELIX NICOLAU (PROZĂ); GELU DRAGOŞ (POEZIE); MENUŢ MAXIMINIAN (PROZĂ) ŞI IOAN DRAGOŞ (POEZIE).

AUTORII DIN DIASPORA VOR ACHITA TAXA DE COEDITARE ÎN VALOARE DE 150 EU ÎN CONTUL IBAN RO88CARP013000030203EU01 DESCHIS LA Banca Comercială “CARPATICA” S.A. fil. Cluj.

Ştefan Doru DĂNCUŞ

Gabriel COJOCARU

 
Volumul Nr.1"EXPRESIA IDEII" PDF Print E-mail
Written by Mariana Bendou   
Wednesday, 08 June 2011 20:32

VOLUMUL EXPRESIA IDEII (Nr1- Fruntea cerului asuda)

http://issuu.com/sdfgrve/docs/expresiaideiifb

Fruntea cerului asudă

(creația unui club virtual găzduit de Facebook )

Antologia de față reprezintă un îndemn pentru a scrie – act de eliberare de sub povara existenței. Orice act de acest gen implică o recunoaștere a nevoilor de alt ordin decât cel fiziologic, ontologicul stând la baza unei dezavuări sublime a sufletului.

Volumul, o antologie a unor energii creatoare care au încercat să se ridice din lumesc prin transfigurarea dorințelor și idealurilor proprii, este unul al debutului pe tărâmul internetului. Tronează peste acest volum bunul simț al penei și al gândului împlinit spre menirea fiecăruia. Toți autorii, cu frunțile mai încrețite sau mai descrețite de fiorul trupului ca reflecție a sufletului, au așternut stih de viață și de moarte sub imboldul soarelui care degajă energii vitale pentru seva poeziei. Această antologie reprezintă și o premieră prin faptul că este un demers care a străbătut fizicul, ea fiind creația unui club virtual pe care situl Facebook l-a găzduit. Acest demers conturează o antologie unică prin forma de interacțiune a celor care trăiesc poetic în paginile cărții. Se observă faptul că paradigma centrală, cea care dă unitate, este decorporalizarea sinelui, a intimismului și a marilor reflecții asupra propriului destin în lumea care ne găzduiește fugitiv. Volumul este deschis de către poetul SORIN OLARIU care ne dăruiește fereastra sufletului prin versuri sensibile, un exemplu fiind poemul “Sfinx de ceară” unde lumina și întunericul devin elemente antinomice ale vieții și morții: “mi-e frică de lumină/ o brazdă-mi sapă ziua / străin devine trupul / dar e târziu şi ziua / mă-nvăluie”. Sunt elemente ce susțin trăiri în mister și conduc spre izbăvirea sufletului prin cuvântul poetic. Poeta VIOLETTA PETRE susține în poezia “Zborul meu albastru” referențialitatea necesității scrierii în pofida tuturor elementelor care pot întuneca zarea reflexivității ființei care se îndreaptă inevitabil către lumina și flacăra reveriei : Cu litere de apă sculptez limba de foc  / ce scrie în lumină un nume cu noroc [ …] mi-e flacără nestinsă dorinţa de lumină / şi zborul meu albastru şi verde mi-este vină”.

Un demers de ordin lingvistic este întreprins de către poetul IONEL STOIŢ (“La dzâua muierilor” – scrisă în limba românilor din Banatul Sârbesc) care lasă versul vechi al românilor Sud-Dunăreni să elogieze iubirea și ielele ca element de transcendere și reverie cu ajutorul elementelor bahice:Trăiască muierili / Şî să golim păharili!" / Daia vedz noi ne-mbătăm / Că nu pucem să le răbdăm / Nişi fără iele nu pucem / Ş-atunşi îi musai să bem”. Iubirea este relevată și de VIOLETTA PETRE în poemul “Ascunde-mă în tine“: “Noi suntem începutul iubirilor postume / Trăind în cercul nostru ce nu mai e rotund “și de cãtre LILIANA RAMONA ALBU care în “Clipe minunate...” relevă cu suavitate iubirea și îmbrățișarea ca moment al împlinirii sufletești, dar și moment de geneză creator de vers: “Clipe minunate, iubire curate / Au sosit la mine / Să mă îmbrățişeze”. Acest referent este textualizat și de către CIPRIAN STANESCU care ne îndeamnă “Să iubeşti”:  “Numai când întâlneşti iubirea cea curată / Simți că trăieşti cum n-ai trăit vreodată.” Iubirea reprezintă motorul acestei antologii deoarece majoritatea celor care își destăinuie trăirile simt iubirea ca pe un act acut al sufletului, un pas de transfigurare spre alt plan ontologic (CONSTANTIN GRECU în poemul  “Sufletul, pereche, dublu” :  “Se revarsă ca un fluviu, sufletul, pereche, dublu, / fiinţa mea în fiinţa ta “ ; DIANA CIURTIN în poemul “povesteşte-mi!” : “povesteşte-mi ce rafală de vânt nebună, / te-a invitat să mă cunoşti” sau VERONICA CRĂCIUN în poemul “vals” – Eu... sunt doar tăcere, / când, muzica-n surdină, / plutește și-alinã.”) Această antologie poetică se vrea un mănunchi de reflecții filozofice și religioase, elemente comune ale unei gândiri ce are capacitatea să își ridice privirea din cotidian și să viseze spre transcendent. Poezia BOGDANEI ELENA SIMIONESCU “apără-ţi templul, Ioane!” sugerează trăirea în păcatul originar și nevoia de regăsire: “Căci, eu, Ioane, sunt om slab  şi păcătos, / Tu eşti un înger, eu nu mai sunt frumos…/ Mi-am întunecat sufletul, făcând vrerea lor / Şi greu păcatele, în trup, mă dor! “

Reflexivitatea și nevoia de înțelegere a sensului vieții și menirii în viață sunt elemente ce sunt dezvoltate în poezia lui MARIAN DRAGOMIR în poemul “Gândirea” sugerează condiția imposibilă de a crea “genialitatea are un gust pervers / gânduri aliniate biologic”, la fel și poemele IOANEI VOICILĂ DOBRE, “Acrobaţie” : “Am clădit un vis, / drum suspendat / şi merg pe el, / pe vârfuri, / temătoare”, cel al lui SILVIAN DOBRE : “Așa e viața tuturor / E ca si fulgul trecător”, poemul lui GABRIEL MANOLESCU : “Eu, doamnă” : “Eu doamnă, sunt un scrib sărac / Cu sărăcia mă împac / Când n-am cerneala scriu cu sânge / Când nu am vise, mi le fac” ; dar şi  VASILICA ILIE, în poemul “Atitudine” , spune : “nu voi părăsi locul de baştină / voi săpa adânc în stâncă / să găsesc izvorul / dătător de viaţă nouă” la fel ca şi  MARIANA DOBRIN, în poemul “Viaţa ca o luptă” : “Nu vreau să cred / că doar în gol / la mine roata / se învârte” sau ODETA TATARU :  “De ce te inundă teroare / Şi fructele-au gustul amar, / Ţi-e frică de vânt şi de mare”. De asemenea se remarcă paradigma întoarcerii către sine ca element al germenului creativ în poezia lui  IULICÃ ŢENEAsuflet pribeag” unde elementul cathartic al zborului descătușat devine elementul ce conferă idealul Sunt un porumbel alb / și-mi scutur aripa deasupra lumii, sunt un mac roșu/ și mă aprind pe câmp ca o torță”.

În locul unui final aș dori să prezint și poezia celei care a susținut acest proiect, doamna MARIANA BENDOU, care își revendică întreaga sa creație pământului, creație în care originea este un lucru asumat și doar privirea spre cer poate să ne facă să ne depășim. Poeziile domniei sale sunt poeme în care se zărește patosul și credința că omul, creatorul, poate să își depășească veşmântul pământesc și să treacă în alt plan ontologic doar prin recunoașterea propriei corporalități:

“Pământ” : “Regăsindu-te mă întorc / În braţele tale / Pământ” sau  “plouă” :  “Fruntea cerului asudă / Stropi mărunţi / În poala stâncii”…

prof. drd. Marian Dragomir

(cenaclul “Atitudini” – Casa de Culturã I. L. Caragiale, Ploiești)

 
Genţiana GROZA: GENŢIGRAME ÎN PRIER PDF Print E-mail
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Monday, 25 April 2016 17:25

Pensionarul cu copiii în ţări străine

Chiar copiii de-s plecaţi

Nu se simte singur cuc

Că-l iubesc, sunt devotaţi

…Câteodată…pe facebook!

Amor primăvăratic

Amicul meu, mare rapsod,

--Abia scăpase de năpastă—

Trăieşte iar un episod

…Că şi-a găsit altă nevastă!

Conferinţă în sala neîncălzită

Stând în frig la conferinţă

M-am simţit deodată cultă,

Împlinindu-mi o dorinţă:

Inspiraţie mai multă.

Pensionarii în postul Paştelui

Cum leurda şi urzica

În pădure-au apărut,

Nu mai cer nici ei nimica,

Doar şi-atâta e prea mult.

 
« StartPrev12345678910NextEnd »

Page 10 of 3101

Poemul din metrou