Home
Acestea sunt ultimele postari ale sectiunii
Infernul se numea Doina (fragmente de carte document) PDF Print E-mail
Written by Carmen Focşa   
Wednesday, 06 January 2010 14:19

"...Mi-a fost dat să vieţuiesc într-un spaţiu geografic şi temporal saturat de seisme şi discontinuităţi.

Născută la Cluj, în 1933 am cunoscut - e drept, foarte marginal - o primă dezrădăcinare în 1940, datorită refugiului adiacent cedării Ardealului de Nord, în urma unui tratat mizer. Aterizată la Craiova, am făcut şcoala primară la călugăriţe, primind o educaţie specifică. După patru ani, am trecut la un liceu profan. Dar anul respectiv, 1994, a fost încărcat de întâmplări violente în primăvară, bombardamente ale aviaţiei americane (în subconştient mi s-a întipărit stridenţa vuietului de sirenă şi vocea impersonală de la radio rostind Achtung!Achtung! - pentru a anunţa iminenţa sosirii avioanelor), apoi al doilea refugiu, la ţară, departe de punctele strategice urbane, teoretic vulnerabile. Şi , în noaptea de 22 spre 23 august, comunicatul fatal despre alianţa „noastră” cu ruşii; nu-l pot uita pe tata, care, domol, a profeţit indistinct toate calamităţile ce aveau să urmeze, întrucât îi cunoştea pe „aliaţi” din primul război.

Casa în care locuiam era enormă (proprietatea unui negustor de vinuri, prin excelenţă parvenit – de altfel, unul din primii stăpâni ai lui Brâncuşi), aşa încât a fost rechiziţionată pentru nişte soldaţi ruşi; unul dintre ei, Ivan, a vrut să se apropie de mine, căci avea şi el copii acasă – dar maică-mea l-a lăsat s-o facă mult prea anevoios, n-ar fi exclus ca acest eveniment să fi fost una din primele manifestări de neîncredere umană la care a trebuit să particip.

Am asistat apoi la faza incipientă a propagandei politice – încă în faza tolerabilă, de campanie electorală. Am auzit tangenţial, despre bătăi, arestări, omoruri şi – ceea ce mi se părea atunci inimaginabil – despre falsificarea rezultatelor. Mi-amintesc apoi că eram într-o librărie, când am auzit comunicatul despre „abdicarea” regelui. Practic, a fost ultimul moment suportabil – căci, după aceea, dictatura, tirania şi teroarea au început să domnească tot mai nestăvilit. Au venit stabilizările (când am văzut oameni disperaţi că pierduseră tot – dar mi-au provocat numai dezgust) naţionalizarea fabricilor şi arestarea cu trimiterea în închisori sau la canal a foştilor proprietari (cei care nu reuşiseră să fugă, graţie devizelor şi aurului).

A venit apoi „reforma” învăţământului. E incredibil, dar depun mărturie că, la liceul meu („Elena Cuza”), la disciplina „Română”, timp de un an încheiat s-a analizat romanul unei scriitoare sovietice, Vera Panova – „Tovarăşi de drum”. Era epoca „de aur” a tiraniei sovietice, când nu se „jura” decât pe Gorki, Fedin et. Comp. şi când erau denigrate zgomotos toate valorile spiritualităţii noastre naţionale, ajungându-se chiar până la Eminescu (veştejit din cauza originii sale „boiereşti”) ca să nu mai vorbim despre Arghezi (în aceasta ambianţa a apărut „genială” broşura a lui S. Toma, fiul poetului A. Toma, directorul ziarului „Scânteia”, intitulată „Poezia putrefacţiei sau putrefacţia poeziei”, pe care o păstrez cu sfinţenie, ca document) despre „idealistul” Ion Barbu, „decadentul” Lovinescu, „criminalul” Blaga, şmd.

(Însemnări cu destinaţie imprecisă)

Carmen Focşa:…Am găsit, printre manuscrise, acest dreptunghi îngust, de carton, pe care se afla imprimată o poză reprezentând o scenă biblică.

Pe verso-scrisul Doinei: „Pentru Doina Graur

De la Doina Graur”

20 III-1946

Cum interpretaţi această autoadresare?

Maria Graur: Spui ca are data de 20 martie? Cu o zi înainte a fost ziua mea de naştere. Cine ştie, poate văzând că mi s-a acordat atenţie mai multă ca de obicei, a avut impresia că ea a trecut pe locul doi şi s-a simţit singură…

C.F.: Sau poate exista, în faza incipientă, voluptatea complacerii în ipostaza de victimă… Dar apropo de ziua Dvs., am găsit aici, la sfârşitul unui caiet de compunere, următoarele: „În valea cerbului toate zânele s-au strâns cu ghirlande de flori candide ca întotdeauna şi-ţi urează, mamă dragă,

La

mulţi

ani!

Textul nu e datat dar compunerile din caiet au fost scrise în 1946 ceea ce este de presupus că şi această felicitare originală aparţine aceluiaşi an…

M.G.: Doina avea atunci aproape 13 ani… In perioada aceea, ca şi multă vreme după, era foarte apropiată de mine… Mai puţin de taică-său şi mai mult de mine…

C.F.: Cum arăta atunci?

M.G.: Taică-său îi făcuse radiografie la genunchi şi constatase închiderea cartilagiilor de creştere: avea 1,57m, înălţime care nu s-a mai schimbat.

Adriana Ganescu (muzeograf – prietena din copilărie a Doinei): În 1940, când părinţii mei s-au refugiat din Cluj, aveam un an, deci nu-mi pot aminti nimic. Familia mea – tatăl – medic, mama – profesoară, erau prieteni cu familia doctorului Graur. Doina era mai mare decât mine cu şase ani. În Craiova, unde s-au mutat ambele familii, întâmplarea- sau poate nu – a făcut să găsim locuinţe foarte apropiate. Când am început să conştientizez ce-i cu mine, cea mai mare plăcere era să merg cu mama la doamna Graur care făcea cele mai grozave prăjituri. Doamnele stăteau de vorbă iar eu rămâneam cu Doina. Doina avea o bibliotecă impresionantă şi îşi arăta „comorile”ei. De la ea am citit „La Medeleni” şi multe altele. Preocuparea mea era sportul, a ei – cititul…”

…………………………………………………………………………

Arad – 6X-948

Doina mea Dragă,

 

În primul rând dă-mi voie să te felicit pentru frumoasele rezultate obţinute la examene.

Mai ştii că ţi-am spus când eram la Craiova că vei reuşi sigur? Asta fără veleităţi de psiholog…Se vedea însă limpede că teama ta e exagerată şi fără motiv. Pe de altă parte cunoşteam valoarea ta şi faptele au arătat că nu te-am supraapreciat… Cred că te-ai convins şi tu că ai reale talente la Matematici. Îmi spuneai că nu te simţi tare, cu toate asigurările ce ţi se dau. Cât despre Română, cred că ai făcut o lucrare cu totul excepţională pentru un asemenea subiect la care îmi închipui că n-ai avut un prea bogat material documentar.

Desigur că vreau să-mi trimiţi problema pe care numai dintr-un exces de modestie o caracterizezi atât de uşoară.

Îţi înţeleg bucuria şi emoţia la auzirea rezultatelor şi mă bucur din inimă.

…………………………………………………………………………

…M-au întristat foarte mult scuzele tale şi faptul că scrisoarea ta „va fi ultima în care voi mai fi sinceră”. Eu voi continua să fiu sincer.

Ştii, scrisoarea asta îmi aminteşte o altă scrisoare de-a ta în care îmi scriai că erai pe punctul de a nu-mi mai scrie. Îmi scrii: „Vezi că totuşi suntem prieteni? De parcă eu aş fi negat asta. Cred că nu te-ai gândit serios că scrisorile tale m-ar plictisi. Eu te asigur totuşi că niciodată nu mă va plictisi vreo scrisoare de a ta. Te rog iar să renunţi la resemnarea ta de a-mi scrie „cât mai puţin şi mai rece” căci m-ai întrista foarte mult. Acum închei rugându-te mult să-mi trimiţi cât mai curând posibil fotografia ta.

Cu mult drag,

Ionel

…………………………………………………………………………

Ionel (Ing. Ion M.): Am cunoscut-o pe Doina la Craiova, în timpul unei demonstraţii la care erau obligaţi să participe şi elevii – era doar anul 1948!  - eu fiind elev la Liceul Militar. La puţină vreme, Liceul Militar s-a desfiinţat iar eu m-am întors la Arad, la familia mea, continuându-mi studiile acolo. Pe Doina am revăzut-o ultima oară când era studentă în anul  trei.

Locuia la o mătuşă, pe la şosea, am condus-o până la capătul străzii…

Îi păstrez şi acum o amintire foarte tandră…Nu ştiu ce s-a întâmplat mai departe, cum a evoluat…

…Scrisorile…e mai bine să le păstraţi dumneavoastră, ştiu că sunt pe mâini bune…

(Dialog purtat în mai cimitirul Bellu catolic)

Ing. Ion M.:…Ştiţi…m-am gândit… şi cred că-i puteţi spune doamnei Graur despre scrisori… N-ar avea de ce să se supere… În drum spre casă, un hoţ a încercat să mă buzunărească, dar n-a reuşit…

C.F.: Dacă ar fi existat la dumneavoastră pachetul cu scrisori, ar fi fost furat, hoţul crezând că în el se afla bani…

(Dialog telefonic – mai 1999)

 

 
« StartPrev16901169021690316904169051690616907169081690916910NextEnd »

Page 16910 of 16918

Sondaj

Ce părere aveţi despre acest site ?
 

Cine este online

We have 393 guests online

Statistici Site

  • 3705 registered
  • 0 today
  • 0 this week
  • 196 this month
  • Last: GkadmirFlum
Ulti Clocks content

Reclama Dvs

Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.

Site Gazduit De

armand-productions3

 


feed-image Feed Entries

Poemul din metrou