scrisoarea de la tine prietene a fost o explozie de lumină am început

să citesc şi tobele băteau nebuneşte gândurile tale mi se păreau

criptate am inversat rândurile câtă lumină tobele băteau

prietene înţelept eu prostănacul nu-ţi înţelegeam

vorbele şi-am început să şterg din cuvinte

unul câte unul pentru fiecare bătaie

nu auzeam nimic nu vedeam

băi să nu-mi mai scrii

despre viaţă că am

şters până şi

numele

tău