Suplimente Singur
Access Utilizatori
Ioana Andreea DOGEANU: POEME DE DECEMBRIE |
![]() |
![]() |
![]() |
Written by Ştefan Doru Dăncuş |
Thursday, 06 December 2018 09:05 |
„Poezia pentru mine este terapie, pasiune, mod de a fi.Prin vers mă redescopăr iar și iar, îmi șlefuiesc cuvântul și mă eliberez de lume și de mine. Trăiesc prin poezie și respir prin metaforă.” (Ioana Andreea Dogeanu)
MI-AI ADUS IARNA Ai lăsat iarna să-mi pătrundă-n suflet Și să-mi înghețe gându` către tine. Mi-ai așezat, atent, ghirlande reci Atunci când te-ai hotărât să pleci. Eu știu că nu te mai întorci Și mai știu că nu voi uita Cum în aceea dimineață grea Mi-ai adus iarna Cu tot cu suferința ta.
SUNT EU, IOANA Eu sunt Ioana Și am curaj să nu accept Ce alții au tot vrut să fiu Venind, plecând spre nicăieri, Când prea devreme e târziu. Nu încerca în ziua când Eu, înarmată, până-n dinți, Și cu nimic din ce-am avut Caut un drum către cei sfinți. Tot ce-am iubit și m-a lăsat Îl vei găsi în al meu cuvânt, Suflet și trup, am fost cândva, Sub pasul tău voi fi o umbră. Să nu mă-ntrebi dacă mă tem În viața asta de ceva O moarte avem și nu mai mult De ce ne-am teme noi de ea? Mă poți privi de sus, de vrei, Dar să te uiți în ochii mei. Și voi mă puteți critica acum Pentru ce am vrut să vă spun.
DEPĂRTARE Am încercat să mi-i te-apropii Cu-n cuvânt. Apoi cu-n gând În cea din urmă clipă în care stând te așteptam plangând. Adesea adormeam sperând, construind din scris o aripă care să mă poarte-n vânt până dincolo de vâzduhurile albastre ale amintirii tale.
VREAU Vreau să te văd, bărbate! Cu ochii mei cei verzi Sau vino tu de vezi Alei întunecate Pe care adesea îmi șopteai Doruri demult uitate. Vreau să mă vezi, bărbate! Cum stau și număr clipe Privind în zare noaptea Cu doruri infinite. Vreau să ne vedem, bărbate! Să te cuprind, să mă cuprinzi în brațe Să stăm așa un veac Cât să adun speranțe. Să mă privești, să te privesc ca un copil Uitat, pierdut și îmbătat De ceasu-n care ne-am depărtat.
OCHII NOȘTRI Am ochii verzi și-atât de mincinoși Când mă opresc să te privesc de-aproape Pentru că văd la rându-mi doi frumoși, Pe care-i tu păstrezi în taina-ntunecatelor ape. Am ochii verzi ca un safir tăiat De-un suflet aprins de durere. În ochii tăi atâtea s-au înecat Atrase de mișcătoare ape rele. Cine-i străina care-mi fură gândul tău Și ochii tăi cu ape mișcătoare? E-un chip ciudat, un chip ce nu-i al meu Nu ți-e dor de ochii ăia verzi, oare? Cum o urăsc pe-acea necunoscută Din ochii tăi cu ape mișcătoare! Iar eu rămân din ce în ce mai tăcută, Și în curând voi fi a ta nepăsătoare.
DORINȚĂ Să-ți stau în brațe Când focul arde-n șemineu Tu să-mi citești iubirea în nunțe Și să adorm cuminte pe brațul tău În timp ce-aduni privindu-mă...speranțe. Să stăm așa îmbrățișați un infinit Și-ncă o clipă Să-i spunem lumii surâzând Că doar viața-i atât de scurtă Când veșnicia e iubire Dragostea-i doar o pasăre călătoare Spre zări albastre.
GELOZIE Nu sunt geloasă Pentru ce ești acum sau pentru ce vei fi, nici pentru ce ai fost. Vino cu o femeie ascunsă la spate, Vino cu o sută de femei în gând, Vino cu o sută de femei în mâini, Dar nu veni cu niciuna-n inimă. Vino ca un râu plin de înecate care întâlnește o mare înfuriată, spuma cea eternă, timpul meu. Adu-le pe toate acolo unde eu te-aștept: mereu vom fi singuri, mereu vom fi doar noi Singuri pe pâmânt Pentru a ne-ncepe viața. |
Sondaj
Cine este online
We have 516 guests onlineStatistici Site
- 3705 registered
- 0 today
- 0 this week
- 299 this month
- Last: GkadmirFlum