Home Proză Eugen Evu: POST EPISTOLARIUM et LACRIMARIUM La DENSUSv. Napo LEON SAVESCU
Eugen Evu: POST EPISTOLARIUM et LACRIMARIUM La DENSUSv. Napo LEON SAVESCU PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Monday, 15 May 2017 20:01

 

Arcadia…şi grija dreptăţii

De pe tronul său, înălţat pe muchia înnourată Olimpului, Zeus privi la fiii oamenilor, şi-i văzu pretutindeni dedaţi cu patimile, fără a purta câtuşi de puţin grija dreptăţii. În inimile lor răutatea crescuse mereu; iar spre a îmbuna pe zei, oamenii închipuiseră un nou soi de înjunghieri şi de sacrificii, care mohorâră pământul cu sânge ( Deucalion).

Iar departe, în văile adânci ale Arcadiei, fiii lui Licaon îşi petreceau viaţa numai în ospeţe şi, în necumpătata lor rătăcire, vorbeau vorbe nesocotite şi nelegiuite chiar şi despre Zeus…( rențelege Vremile  ...PROTODACIA DACIA

Miraj şi verbiaj sau destructurare şi deconstrucţie

Noua paradigmă a „ sacrificiului”: ştiinţa ca surogat de sacru.

Face „ rating” ultra-comercializant, consumist, după ce s-a epuizat dramatic „ decadenţa” curentelor ( divergent- convergente, sic,n) postmoderniste, unele asumând cumva morfo(pato) logic direct sau disimulat, agonismul, fracturismul, neo- psihedelismul, sau dacă vreţi pe contrasens, nu-nui-smul vs. Dadaismul…face „ modeling” în neo-. Estetismul şi eticicismul de implozie al CRIZEI speciei întru cunoaştere ( pe dimensiunile auto- revelaţie- revelaţie prin reflectare- ştiinţă, de tip cartezian…) – un nou tip de axiologism: cel al enciclopedismului eclectic, cvasi- livresc: Mircea Cărtărescu este cel mai elocvent în acest sens.

O scriere a reminsicenţelor aluvionare – livreşti, a fascinaţiei empatice şi a instictualului defulat, ci nu refulatoriu, ventriloc şi năucitor ca „ zgomot” într-o agoră tot mai isterizată, a paradigmelor existenţialiste de tip „ teror mentis” colectiv şi a foamei pluralului ( mulţimilor lui Gustave le Bon) de Leaderi. Vipuri, parada artelor refulatorii, sunt în vogă pe fondul globalist al consumismului versus majorităţii înjosite de sărăcie şi aculturalitate.Nefericiţii care nu reuşesc a înnebuni, a se aliena instinctiv, a se „ separa” în abulia mistică de tip religios- sectarist, ( dogme noi, religii secularizate sau colaterale) – sunt fie distruşi de societatea însăşi în care vieţuiesc, prin respingere, aşadar frustraţii, fie se autodistrug; un distins prieten ce s-a stins recent, filosoful Victor Isac, formulase sintagma „ crima- ca principiu  esenţial al vieţii”.” Naşterea oricărei vietăţi, culminând cu omul, implică suprimarea nenumăratelor ale vietăţi”. Între-adevăr suntem specia abjectă şi sublimă, cea mai canibală…Formularea este desigur scandaloasă, dar numai pentru ipocriţi şi sfertodocţi. Energetic zicând, energiile însele ce se manifestă în organic, sunt reciproc energofage ! Sacrificiul este un principiu cosmic, tot ce se petrece este un transfer ( informaţie!) – în sistemul ( captivitatea ) macro- cosmică, deci şi cea microcosmică: ceea ce numim spirit ( fiinţă, duh), este în fond un principiu cosmic; fizicianul  danez premiat Nobel, Niels Bohr, a avut revelaţia unei „ ecuaţii” esneţiale din enunţul antic „ precum în cer, aşa şi pe pământ”; sistemul solar – planetar, este în proporţia GIGA, identic ( fractalic – auto- multiplicat în „ dimensiunile infinitului mare şi celui mic”…) – în infracosmic. Soarele este nucleul atomic, electronii şi protoni, echivalând cu planetele captive şi sateliţii – reductiv, în „ dimensiunea umanului”.

*

Criminalitatea de acest tip este de fapt una naturală, omniprezentă în Materie, ca Inteligenţă activă, dacă vreţi factor al devenirii. Mai simpiu zis, al re- devenirii circulare, perpetue, ca un mod de RECICLARE energetică a Viului.

*

Aceasta ne poate teroriza, prin conştientizare precipitând acutele, conştiinţa, iar omul cogitans, descoperitorul, cercetătorul, artistul, omul intuitiv, riscă ceea ce a fost definit ca „ terror mentis”: criza suprasaturării de esenţe, de revelaţie, de a fi „ trezit în lume”.

Această criză este de fapt a Fiinţei, a Spiritului, deoarece „ ceea ce se agită în om este spiritul”.

*

Cruzimea acelui „ transfer vital” de energii, prin „ canibalismul interregn”, este a Naturii, ca laborator perpetuu al perpetue geneze, prin reciclare.

Binele şi Răul…, nu pot fi niciunul dominat total ci numai în continuu conflict cu ţintă re- calibratoare, de echilibru.

        Exact cum este între Yin şi Yang, masculinitate şi feminitate.

*

Într-un fel, omenirea este un abator înspăimântător, situat „ extramurros”-ul unui „ paradis” din care a fost „ alungată”. Dreptul liberului arbitru este de fapt o stigmă, o condiţie a omului aparent liber, însă rob ( robot ) al lui Dumnezeu; pentru unii un Dumnezeu gelos şi care a regretat că l-a făcut pe om ( creatura) – pentru alţii, un Dumnezeu rebel, satanic, luciferic, ce – spun apostolul Pavel sau Iov – este regele  acestei lumi

Carnea carne devorează. Porumbelul – simbol al „ păcii divine şi al duhului sfânt pogorât în uman) – este de fapt un reptilian  ce a „ evoluat” în aviar, solzii lui au devenite penaj complice cu aerul mişcat, cruzimea lui este mai mare ca a hienei, sau crocodilului: îşi devoră victima începând cu ciugulirea ochilor…

*

Ceva mult mai ascuns, în diafanul nocturn al psihicului uman, determină acest mod de a supravieţui, a se perpetua…A FI.

*

„ Viaţa fiecărui om incumbă mii şi mii de vietăţi sacrificate în deplina lor sănătate, deci culminând în suferinţe” . Or dacă privim retro-spectiv, în Origini (miturile esenţiale) – zeii sacrificau – ci nu corpuri, ci altceva, ENERGII reciclabile ! „Domnului îi este plăcut fumul jertfei, al grăsimilor animale,( VT) etc. – sună sinistru, nu-i aşa ? Ritualizarea sacrificială este ceva suspect, ceva disimulat, ceva ce aparţine psihicului uman, eventual indus din altă dimensiune? Hristos este sacrificat ca trup, eventual spre a fi resorbit ca esenţă ( luminousus) – în „Tatăl Ceresc”…A învia, în acest sens, ar fi de fapt a se reîntrupa, a se reîncarna ? Pare a fi afacerea energetismului şi eventual accesibilă doar celor ce explorează fenomenele paranormale, ori categoriei poetice din uman?

*

Se extrage din psihologia mulţimii o entitate care va fi sacrificată, simbolic- ritualic, cu scop „mesianic- mântuitor”, - sinteză a iraţionalului colectiv- a memoriei ancestrale plus celei dobândite …- şi apoi se CONSACRĂ ca mediator- salvator, în IDOL- SFÂNT, pentru a fi adorat şi fetişizat religiosus, ca Fiul din Tatăl, aşadar ca Pater Cosmicus – Demiurg- GENETICIAN ( eventual substituit în lume, complicitar cu umanul ( feminin!) – întru EMANCIPARE şi perpetuare: prin reciclare energetică?

*

Sacerdoţii aşa zişi ai barbarilor d’antan), ( v. Umberto Eco) – apar, se sting, resorbiţi de o Inteligenţă Cosmică emanată solar…, ( accelerator nuclear, ciclotronic) – spre a fi înlocuiţi mereu de alţii, relativi cu duratele umanului, ciclice….Distrugerile de tip escatologic, devin astfel ciclic alte geneze: principiul reciclării cosmice este acelaşi, Eonic sau doar al duratei noastre, pare-se reduse din motive „ strategice”, postdiluvian?

*

Între două glaciaţiuni, fiinţa din uman îşi va relua itinerariul unor Proporţii înspăimântător de mari pentru percepţia noastră ( din lobul temporal) – greoaie naturalmente, însă probabil necesitând o nou INTERVENŢIE, sau o suită corectivă prin milenii, ceea ce ar fi de fapt un ACT CIVILIZATOR, de tip luciferic…, sat mesianic ?

*

Ontologicul se va lupta mereu cu axiologicul, impulsiunea luciferică din uman, de a recupera ceea ce a fost cândva o vârstă ( durată) matusalemică… Aceasta nu poate fi aplicată decât prin act – gest- rebelionar, preexistent în Genomul uman, din Arhetip.

*

Cel mai mare mister al omului este chiar omul, pentru sine însuşi. Dacă el este ROB(otul), atunci este şi FIUL? Pedepsit, adică frustrat, sau iubit, adică iertat?

Simbolul RE-LIGIO ( refacerea legăturii cu divinitatea) – este curcubeul, aşadar spectrul luminii cosmice. Am liricizat pe acest leit- motiv, în cartea mea „ vânătoarea de curcubeie”.

*

Onirismul este şi narcisism, şi condiţia sublunară a lui Endimion, dar şi a lui Deucalion.

Orice emancipare scarată în cunoaştere  revelatorie, prin intuiţia- ştiinţă ( empirică) –

Este TREZIRE în lume, conştientizarea lui A FI, accesibile numai prin criza de identitate

şi, prin extenso- una a mulţimii; unul este în plural, devenitor, recuperator şi etern dilematic. Existenţialismul a dedus aceasta, sarcina ştiinţelor sporeşte în a accelera raţional asta.

*

Fenomenul mimesis din natură, ca şi cameleonismul , ca exotism al acestuia, sunt de regândit nu doar naturalist, ci şi religios, post- mitologic.

*

„ Totul” este ciclicitate şi reciclare energezică. Omul este un „ sistem bio- energetic deschis, particulă, undă şi vibraţie”…S-a spus. Suntem interconectaţi la două „ dimensiuni, infinitul mare şi cel mic…Ne pare absurd şi chiar este absurd. Mai ales infinitul mic, dacă ştim că suntem într-o dimensiune de tip intermediară : între microscopul electronic şi …telescopul Hubble. Deocamdată. Dacă vom înţelege din infinitul mic ce ESTE, atunci vom deduce şi ce este SUS, în ceruri; spre care tindem prin levitaţie, prin zbor…Inspectele, păsările zboară, probabil ca îngerii…,.Noi va trebui să perforăm limitele gravitaţiei DIN NOI, pentru a recupera eventual o condiţie ce ne-a fost …scurt- circuitată ? Tot ce trebuie să anihilăm este Frica, cele şapte frici de care vorbesc filosofii, ori ni le redistribuie, disimulat în noile mituri- coduri, sacerdoţii acelui barbarism latent, metafizic, în jos ( „ murim în jos”, Cioran) – dincolo şi dincoace de Cunoaşterea ştiinţifică, una ce ne este de fapt paradigma unei religii universale.Totul este relativ, chiar şi…relativitatea.

                                                                

Postludiu

Închei aceste pagini la ora cumplitului seism din Japonia, 2011…Şi îmi dau seama că teoria „ Efectului fluture” este o simplă fantezie. Şi că tragedia gigant este pentru unii dintre noi, ca asistenţi, mai puţin de proporţii decât cea a unei cifre de morţi, înghiţită monstruos într-o clipă. Aici, poate un veac, Altundeva,(în) AltCineva…

                                           ( Hunedoara, 7 aprilie 2011)

 

Add comment


Security code
Refresh

Sondaj

Ce părere aveţi despre acest site ?
 

Cine este online

We have 285 guests and 1 member online

Statistici Site

  • 3705 registered
  • 0 today
  • 0 this week
  • 235 this month
  • Last: GkadmirFlum
Ulti Clocks content

Reclama Dvs

Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.

Site Gazduit De

armand-productions3

 


feed-image Feed Entries

Poemul din metrou