Home Proză Florica BUD: MIGDALE DULCI-AMARE (11): „HELP CEL TÂNĂR ŞI ZODIILE” (PAMFLET)
Florica BUD: MIGDALE DULCI-AMARE (11): „HELP CEL TÂNĂR ŞI ZODIILE” (PAMFLET) PDF Print E-mail
User Rating: / 1
PoorBest 
Written by Ştefan Doru Dăncuş   
Friday, 02 February 2018 13:41

 

  

Desigur că voi, Dubicieni Mâţifori Psipsoheidici, mari iubitori ai şaradelor, enigmelor şi ai altor giumbuşlucuri, aţi putea să răspundeţi pe loc întrebărilor despre Help cel Bătrân. Cine să fie acel Bătrân? Ar putea fi tatăl lui Help cel Tânăr. Ori să fie doar o fantomă a trecutului îndepărtat?  Poate să fie o mlădiţă mai tânără din neamul Bătrânenilor, de-al lui Plinius. Sau poate este coautor al minunatelor versuri, „să mă săruţi dulce-dulce până la sânge” şi în acest fericit caz ar putea fi invitat să susţină o dizertaţie la una dintre conferinţele dedicată tinerilor. Această categorie binecuvântată abia aşteaptă să li se ţină un discurs despre cum pot să convieţuiască în acelaşi ou-vers, binele şi răul, iubirea şi violenţa, plăcerea şi durerea. Întrebarea „Există coabitare între bine şi rău?” este depăşită şi scoasă din orice manual de profil care se respectă.

 

Acum, Poftibuni Zeerici Coloştri, veţi întreba pe bună dreptate, „... dulce-dulce...”? în rând cu seculicul azi, în care suntem avertizaţi pe toate canalele media că zahărul produce diabet?  Şi consumul nervos şi grijile duc tot într-acolo, dar ele nu au culoarea albă a triumviratului SEFEZE adică sare, făină, zahăr. Necazurile sunt mai mult gri sau negre. Şi atunci, când vremea îşi scoate ghearele, bulversându-ne existenţa, ce ne mai rămâne de făcut? Ne mulţumim să îi bifăm ravagiile şi să o luăm în răspăr, privind cum îşi însuşeşte cu nonşalanţă partea de vină ce i se pune în cârcă. Nu mai punem întrebări, răspunsurile se cunosc. Nu vom ţine seamă, oricum nu mai ţine nimeni, de schimbările bruşte ale vremii, nici de noile tendinţe ale curenţilor oceanici, toate duc la eroziune...  a solului, a minţii, a răbdării sau a pielii umane.

                 

Doamne fereşte! Nu aş vrea să mă leg de sensul sado-senzual al versurilor ce fac furori estivale. Dacă alegem un vers din „Sărutul de foc”, interpretat de Nat King Cole, vom simţi mângâierea lină a autorului. Pe când autorii actuali biciuiesc versurile până la sânge. Ori chiar asta aşteaptă publicul contemporan de la nişte biete versuri, să sângereze? După ce ani la rând au furat banana, nu au dormit o vară întreagă, au urmărit-o pe Veta stricând chiuveta şi  cum un sinistru autor doreşte ca iubita să rimeze cu... măta. Certamente, tot săpând cu ajutorul cuvintelor, undeva va ţâşni ceva. În locurile unde omul sapă îndărătnic, pot să ţâşni ţiţei, ape sulfuroase sau doar termale. Mai rar, spun studiile de specialitate, chiar pierzând uzul raţiunii, ar putea ţâşni sângele.

               

Sunt sigură că Help cel Tânăr este binecunoscut, iar  vouă, Facebookici Festboocieni Nonstopaţi, vă este atât de familiar, încât nu veţi risca alte întrebări legate de el. La urma urmei, Help cel Bătrân poate fi chiar omul cu şarpele sau omul care poartă şarpele, întruchiparea celei de-a treisprezecea zodie. Legenda celor treisprezece zodii se plimbă demult prin lume. Neluată în seamă nici de numero-futuro-bobiro-cafeto-imaturologi, vestea-poveste a înţeles că ideea pe care o materializează s-a născut moartă, ea fiind liber profesionistă fără funcţii la activ. Tristă, se învârte cât colo prin lume, acum fiind la Polul Nord, mâine la Polul Sud. În zilele de sărbătoare este mai temperată şi se plimbă agale ba pe Podul Grand, ba pe Turnul Eiffel sau se înclină odată cu cel din Pisa. Nici pe fundul Oceanului Planetar nu şi-a găsit alinarea până când a fost înghiţită de un rechin balenă. Dar nu i-a plăcut nici acolo şi, prinzând momentul când mamifera a adormit cu gura căscată, eroina noastră a ieşit călare pe un val de plancton regurgitat. Groapa Marianelor a încercat-o? mă întreabă grijulii, nişte Omeni Valabilus Panticis, crezând că sunt purtătoarea de cuvânt sau că îi fac management-ul global. Da, şi-a căutat Eu-ul şi pe acolo.

                    

Veselie mare a găsit pe unde a umblat, fiecare om fiind mulţumit de zodia în care s-a născut. Plângerile sunt legate de calitatea vieţii Terra. A rămas cu gura căscată la câte pretenţii aveau muritorii de la nişte amărâte de semne zodiacale. Să oprească topirea calotei glaciare, să îl demaşte pe Nostradamus, să o renege pe Baba Vanga. Să dea vina pe nişte Zombi, care au luat în greutate, pentru schimbarea anotimpurilor. Ba mai mult, să suprapună canibalii, veganilor. Să adopte Falia San Francisco, treacă-meargă, dar să răstoarne Statuia Libertăţii Bis, ar depăşi nebuniile Grovorilor Albaştri Sinvalnici, pe care îi cunosc toate vietăţile pentru trăznăile pe care le fac. Ar mai rămâne, pentru Oneghurile Vărsatusiabile Omeroase, cutremurele, inundaţiile şi secarea răurilor. Iar Asbaschia ar trebui să transmute populaţii, profitând de războaiele fratricide. Cât ai zice… Cleo, se poate face ordine în Univers.

                 

Liniştea ca liniştea dar, nimic nu îi putea aduce consolarea. A luat la rând cascadele lumii, dorind să îşi pună capăt zilelor. Gândea că, poate, dispariţia sa o va aduce pe prima pagină a ziarelor. Ghinion, o să mi-o luaţi înainte, Zuzucombi Vahpunju Cerulofobi. Şirul cu cei care vor să se arunce în ape este tot mai mare. Poate îşi va găsi liniştea în America Trumpeniană. A sperat poate că Irma va întoarce capetele înspăimântate înspre cititorii în stele. Dar muritorii penibili îşi fac rezerve de apă potabilă în loc să îşi descâlcească soarta, ca apoi să o accepte ca pe un dat stelar. Nici astrele nu au primit-o prea bine.

                

Ar fi nevoie de un trust de presă sau măcar de un Zmeoziar, veţi exclama Lăpticoşi Voiangeni Cieni. Nu mai încapi de polimondoticieni care au ajuns să ia locul pe paginile ziarelor până  şi celor plecaţi într-o lume mai bună. Mereu comit câte o faptă care trage omenirea înapoi, apoi îşi iau câte o binemeritată vacanţă. Nici atunci nu elibereză paginile ziarelor, mereu fac o boroboaţă, de data asta ageopolitică. Îşi căsăpesc abcmetrese.ue, defsecretare.ue, gâhamiratoare.ue căci xyzneveste.ro sunt puse la păstrare în bănci de date.

                 

NASA este  agenţia ce aduce respect pe buzele tuturora. Şi când ne-am aşteptat mai puţin, a sărit iepurnasaraşul. Când temutul organism a anunţat existenţa celei de a treisprezecea zodie, au tăcut şi greienasari. Da, există a treisprezecea zodie, suntem avizaţi, dar fără… suport lunar. Ar trebui înghesuită o lună printre celelalte douăsprezece. Şi ce mare lucru? vă veţi încrunta Domnitori Trueri Postvidum, pe cine să deranjeze încă o lună? Ar avea suport şi cel de al treisprezecelea salariu, ar mai  pica nişte zile libere la drum de seară şi zi, s-ar dubla numărul cititorilor în stele, planete, ochi, ceşti, mărgele şi bobguiaş. Iar copiii nesupravegheaţi nu ar mai cădea în fântâni.

               

Şi apoi poate că  Help cel Bătrân nu este chiar atât de bătrân pe câte fete de măritat avem. Îl simt mai degrabă modern şi iubitor de adevăruri istorice. Sper că nu începi cu cele de pe vremea lui Noe! mă veţi înghionti, Stegarus Vremelnis Mracogeni.  Nu! Pentru toate întrebările am vrut să vă cer ajutorul, chiar dacă bătrâneţea lui se referă la înţelepciune. Dar renunţ să îl mai cer, aşa cum nici nu vă laud, doar spun adevărul balaurilor. Tronc, Mărico! Ai sfeclit-o...  treisprezece în una! Să fie Help cel Tânăr sau Help cel Bătrân, dascălul ce mă ceartă?

------------------------------

 

Add comment


Security code
Refresh

Sondaj

Ce părere aveţi despre acest site ?
 

Cine este online

We have 354 guests online

Statistici Site

  • 3705 registered
  • 0 today
  • 0 this week
  • 196 this month
  • Last: GkadmirFlum
Ulti Clocks content

Reclama Dvs

Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.

Site Gazduit De

armand-productions3

 


feed-image Feed Entries

Poemul din metrou